Probabil pentru nu se repeta situaţii precum cele din Cenad, unde s-a descoperit în acest an că o pădure a fost plantată doar în acte, Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să angajeze personal contractual care să verifice realizarea două lucrări de ecologizare de terenuri degradate, prin împădurire, la Săcălaz şi Ghizela.

Controlori externi

Deşi nu e clar de ce nu putea realiza acest gen de verificări cu personalul propriu, Consiliul Judeţean Timiş a anunţat recent că vrea să achiziţioneze servicii de expertiză de specialitate privind stadiul actual al lucrărilor “Reconstrucţie ecologică forestieră Săcălaz şi Ghizela”.    

Amplasamentele pe care CJ Timiş doreşte realizarea unei expertize tehnice de specialitate se află în zonele Şanoşviţa – 29 de hectare, Hitiaş – 24 de hectare, Beba Veche – 20 de hectare şi Beregsău Mare – 20,2 hectare, toate aceste terenuri aparţinând domeniului public al comunelor Ghizela şi Săcălaz.

Administraţia judeţeană vrea să se verifice în acest fel procentul de reuşită al culturilor forestiere, identificarea cauzelor ce au dus la stadiul actual al culturilor forestiere şi cuantificarea pierderilor, stabilirea lucrărilor care trebuie executate pentru continuarea investiţiei şi stabilirea condiţiilor în care se poate continua investiţia.

Şi dacă aceste lucrări, pentru care se doreşte să se aloce 10.000 de euro pe an, fără TVA, nu pot fi realizate cu personalul propriu, nu este clar de ce Consiliul Judeţean nu a apelat la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara. “În general, lucrările de împădurire de prin judeţ se verifică de către Inspectoratul Silvic. Inspectoratul are competenţe de control, noi nu ne ocupă de supraveghere de lucrări de împădurire în afara zonelor administrate de noi”, declară inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcţia Silvică Timiş.

Cazul Cenad, încă în cercetări

Probabil că aceste verificări se doresc a fi făcute şi pentru a se preveni un nou “caz Cenad”. La începutul lunii martie, TIMPOLIS făcea publice, în premieră, constatările Curţii de Conturi în urma anchetei făcute la Primăria Cenad, unde inspectorii instituţiei de control financiar au constatat plantarea unei păduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasării pe teren spre a efectua inspecţia lucrărilor de împădurire pe suprafaţa celor 73,14 ha, la faţa locului am constatat că, pe suprafaţa celor 73,14 ha teren împădurit, nu se regăseşte nici măcar un puiet din speciile de arbori plantaţi, întreaga suprafaţă fiind acoperită cu buruieni şi spini, lucrarea fiind compromisă 100%”, se preciza în raportul Curţii de Conturi. Documentele aferente acestei investiţii au arătat că structurile abilitate de control silvic au constatat că  350.000 de puieţi de stejar, fag, salcâm s-au uscat, din cauza secetei.

Cei 350.000 de puieţi de stejar, frasin, tei şi alţi arbuşti au fost plantaţi în trei etape, în primăvara lui 2012. După fiecare plantare s-au realizat recepţii. Culmea e că, la una dintre aceste recepţii, s-a constatat un procent de prindere de 82%. În aceste condiţii, e greu de înţeles unde au dispărut cei 300.000 de puieţi prinşi care ar fi trebuit deja să fie arbuşti dezvoltaţi.

În iulie Poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Timiş au efectuat şase percheziţii în Timiş, Gorj şi Mehedinţi, la sediile unor societăţi comerciale ai căror administratori sunt bănuiţi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în acest caz al “pădurii invizibile” de la Cenad, în care  prejudiciul creat este estimat la 1.035.000 de lei.