Conform Memorandumului trimis de Guvernul României către F.M.I., creşterea accizei la carburant ar putea fi preţul pentru reducerea TVA la pâine. Aceasta, deşi scăderea taxei pe valoare adăugată la produsele de panificaţie nu a avut niciun efect notabil nici pe plan naţional, nici local.

“Compensare” pentru teoretica ieftinire a pâinii?

Conform memorandumului încheiat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, publicat zilele trecute pe site-ul instituţiei financiare internaţionale, reducerea TVA-ului la pâine a fost măsura care a dus la creşterea accizelor. Totodată, F.M.I. precizează că, din 2015, TVA la pâine ar putea reveni la 24%. În memorandum se explică faptul că scăderea TVA la produsele de panificaţie, de la 24% la 9%, a impus găsirea unor măsuri de contrabalansare a pierderilor la buget în domeniul accizelor.

„Din septembrie 2013, am redus temporar TVA pentru produsele de panificaţie la 9% şi am identificat măsuri în domeniul accizelor care să compenseze deficitul bugetar. Am iniţiat o analiză de impact a măsurii şi vom oferi datele cerute privind plăţile de TVA, inclusiv numărul de plătitori de TVA înregistraţi în acest sector, pentru a evalua progresele în procesul de conformare la plată. În 2014, vom evalua eficienţa măsurii şi vom decide dacă se va aplica permanent”, susţine Guvernul în Memorandumul F.M.I.

„Vom pregăti o strategie pentru reformarea taxelor pe proprietate şi un nou sistem de evaluare care va introduce principiul folosinţei, dar care să se axeze pe proprietar ca principal contribuabil. Un grup interministerial pregăteşte o nouă strategie privind regimul de taxare în domeniul petrolului şi al gazelor naturale. Vom stabili un nou regim care va produce efecte din 2015 până în 2024, pe care l-am discutat cu acţionarii din domeniu”, este un alt angajament luat de Executivul României faţă de F.M.I., la capitolul “Politica fiscală în 2014”.

Deşi afirmaţiile erau clare şi nu aveau cum să nu fie asumate de către Guvern, prim-ministrul Victor Ponta a declarat că majorarea accizei pe carburant nu a fost cauzată de reducerea TVA pentru produsele de panificaţie şi a mai precizat că nu există posibilitatea ca TVA să revină, pe viitor, la nivelul de 24% pentru aceste produse: “Cât sunt eu prim-ministru, nu se revine. Eu nu am crescut niciodată TVA-ul, ci doar l-am scăzut. Nu a fost scăderea TVA-ului la pâine un motiv pentru creşterea accizei la carburant”.

Este ciudat însă cum nişte lucruri precizate şi asumate de Guvern în Memorandumul cu F.M.I. sunt negate ulterior chiar de către şeful Guvernului. Dacă lucrurile stau aşa cum reies din acest memorandum, ele arată că politicile sociale au preţul lor. Deşi s-a bătut monedă pe ieftinirea pâinii, lucru care nu s-a prea întâmplat, scăderea TVA-ului la produsele de panificaţie a dus acum la creşterea accizelor pentru carburant, lucru care va genera scumpiri în serie, inclusiv pe segmentul produselor de panificaţie.

Valeriu Tabără: “Nu se vor vedea efecte pozitive notabile, atâta vreme cât se face reducerea TVA-ului doar la un singur produs final”

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune şi el că efectele scăderii TVA la produsele de panificaţie sunt aproape invizibile. Aspect previzibil, de altfel. “Este greu de estimat acum care au fost efectele acestei măsuri. Eu spun că nu este un efect foarte spectaculos, în niciun caz nu e unul conform aşteptărilor. Şi este un lucru previzibil, atâta vreme cât s-a mers cu această reducere într-o singură direcţie, pe produsele de panificaţie şi nu pe ansamblul serviciilor aferente industriei alimentare. Şi, oricum, în magazine nu se ţine o evidenţă strictă pe fiecare produs. După atâtea luni, nu s-a putut preciza nici măcar de către Ministerul Finanţelor dacă au fost sau nu efecte pozitive. Şi dacă nu s-a făcut nicio precizare în acest sens, e destul de clar că sunt urmări pozitive slabe sau chiar negative. Părerea mea e că nici nu se vor vedea efecte pozitive notabile, atâta vreme cât se face reducerea TVA-ului doar la un singur produs final, şi nu pe seria de servicii şi materii prime care duc la acest produs final. Reducerea sau chiar anularea TVA-ului la unele produse nu este o idee rea, dar nu aplicată în felul în care s-a aplicat în cazul pâinii.”

Tiberiu Lelescu: “Evaziunea cred că acaparează tot 80% din sectorul de panificaţie”

Consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, fost director al Direcţiei Agricole Judeţene, susţine că, în Timiş, efectele reducerii TVA-ului la pâine sunt, la fel ca în Caragiale, “sublime, dar lipsesc cu desăvârşire”. “A fost doar o măsură populistă, de care consumatorul final nu a beneficiat. Nici nu cred în varianta vehiculată acum, că acciza la carburant a crescut din cauza scăderii TVA-ului la pâine. Pe de altă parte, nu se poate nici să nu se constate că preţurile la pâine au rămas la fel, şi evaziunea cred că acaparează tot 80% din sectorul de panificaţie”.

Efecte minime, spre inexistente

La sfârşitul anului trecut, la o primă estimare preliminară a efectelor reducerii TVA-ului la produsele de panificaţie, reprezentanţii industriei de profil susţin că a scăzut procentual evaziunea fiscală. Chiar şi aşa, efectele benefice promise pentru cumpărător – respectiv, o ieftinire simţitoare a pâinii, întârzie să apară, inclusiv în vestul ţării. Astfel, dacă patronatul Rompan susţine că pâi­nea s-a ieftinit, la nivel naţional, cu mai mult de 12%, probabil că în alte judeţe s-au operat ieftiniri semnificative ale produselor de panificaţie, ajungându-se la media de 12% prin combinarea cu procentele ieftinirii din judeţe pre­cum Timişul, unde scăderile de preţ au fost mai mult decât modeste.

Unii întreprinzători din industria de profil nu au realizat niciun fel de ieftinire. Alţii au implementat, în Timişoara, ieftiniri de… 20 de bani, vânzând o pâine de patru lei cu trei lei şi 80 de bani. În acest caz, ieftinirea e departe de cea medie anunţată – de 12%, cei 20 de bani raportaţi la preţul pâinii reprezentând 5%.

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene Agri­cole spun că în Timiş au existat producători din domeniul panificaţiei care, înainte de reducerea TVA-ului, la pâinea de un kilogram, care era 3,8 lei, au scăzut preţul la 2,99 lei, fără să existe vreun indiciu care să motiveze această ieftinire. După cum alţi producători au scumpit pâinea, tot fără niciun motiv. În plus, au fost nenumărate situaţii, pe plan local, când, deşi se ieftinea grâul, pâinea rămânea la acelaşi preţ, după cum erau şi cazuri în care, după majorarea minoră a pre­ţului grâului, aveau loc nişte scumpiri specta­culoase ale produselor de panificaţie.

De altfel, era puţin probabil ca în Timiş să existe ieftiniri majore ale preţului pâinii, atâta vreme cât experienţa ultimilor ani a demonstrat că aproape orice fel de conjuncturi comerciale favorabile pentru producători nu duc la ieftiniri ale preţului de raft al pâinii.  Acest lucru nu este posibil atâta vreme cât piaţa este controlată de intermediari şi speculanţi.

După cum s-a dovedit în anii trecuţi, supraproducţia de grâu a fost chiar de rău augur pentru producători. Pentru cantităţile mari de cereale, aceştia au avut nevoie de spaţii de depozitare, iar cei care deţin astfel de silozuri, în stilul clasic speculativ românesc au scumpit chiriile cu 20 – 30%, deşi nu au avut niciun fel de cheltuieli suplimentare. Astfel, grâul ieftin obţinut în anii trecuţi s-a scumpit prin adăugarea a tot soiul de taxe artificiale. Lucru care s-a reflectat mai departe în preţul pâinii.

De altfel, şi Consiliul Concurenţei a confirmat că Timişul este un “judeţ al intermediarilor”, precizând că diversele înţelegeri anti-concurenţiale pe piaţa cerealelor şi-a făcut cel mai mult simţite efectele în zonele în care existau depozite multe şi de mare capacitate pentru grâu, respectiv în vestul şi sud-estul ţării. „Capacităţi sporite de depozitare sunt concentrate în zona principalei căi de import/export (Constanţa) şi în zonele mari producătoare: Timiş (atât pentru Câmpia de vest, cât şi pentru exportul către statele vestice)”, se precizează într-un raport recent al Consiliului Concurenţei, care mai spune că judeţele Constanţa, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman şi Timiş cumulează aproximativ 50% din totalul capacităţilor de depozitare de la nivel naţional.

Acum, vestul ţării este vizat de o nouă anchetă de acest tip, Consiliul Concurenţei anunţând că a inspectat mai multe sedii ale principalelor companii din sectorul comercializării cerealelor, verificările vizând o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor, iar firmele riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.