Acciza la palinca artizanală, eliminată cu acordul CE

În Timiş acest segment este, oricum, greu de controlat

Palinca-traditionalaGuvernul a anunţat zilele trecute că a redactat materialele către Comisia Europeană pentru a primi acordul să elimine acciza la palinca produsă de către persoanele fizice. În Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor, acest segment, al produselor accizabile artizanale era, oricum, greu de controlat, mai ales după reorganizarea structurilor vamale.

 

Palincă “de PFA”, neaccizată

Conform anunţului făcut zilele trecute de premierul Victor Ponta, Guvernul aşteaptă acordul Comisiei Europene pentru a elimina acciza la palinca produsă de către persoanele fizice. “La persoanele fizice, am dat drumul la materiale, să ne lase şi Comisia Europeană să nu mai accizăm. Trebuie să ştim să facem cererea către Comisia Europeană, pentru că noi am mai făcut o dată şi nu am făcut-o bine şi nu ne-au lăsat, au zis că aşa e reglementarea europeană. Deci, susţin total faptul ca palinca făcută de persoanele fizice să nu fie accizată”, a declarat Victor Ponta.

Codul Fiscal prevede ca pentru ţuică şi rachiu din fructe, realizate în propria gospodărie şi destinate consumului propriu, producătorii să plătească o acciză de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur.

În luna martie, Senatul a respins un proiect prin care producerea băuturilor tradiţionale româneşti pentru consumul propriu, precum palinca, ţuica, horinca, rachiul de drojdie de vin, într-o cantitate maximă pe gospodărie de 100 de litri cu 100% concentraţie alcoolică era exceptată de la plata accizelor.

În aprilie, comisarul UE pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a venit la Bucureşti pentru a avea un dialog cu cetăţenii români, care au dorit să afle de la el şi de ce UE le pune acciza la ţuică, Cioloş spunând însă că acciza pentru ţuică este definită printr-o legislaţie naţională, şi nu europeană. “Există nişte principii europene vizavi de accizarea băuturilor alcoolice, dar există posibilitatea pentru produse şi băuturi alcoolice tradiţionale aplicării unor excepţii definite de legislaţia naţională (…) Toată decizia privind taxarea şi impozitarea se ia la nivel naţional, nu este politică europeană”,  declara atunci comisarul european.

De altfel, acesta a mai precizat că politicienii dau vina pe Uniunea Europeană pentru propriile insuccese.

“E clasică deja atitudinea – atunci când e un rezultat pozitiv decis la Bruxelles – politicienii spun acasă : uite, am fost la Bruxelles, m-am bătut pentru ţara mea şi am obţinut cutare lucru. Pe de altă parte, atunci când, tot datorită deciziilor comunitare, deci a tuturor şefilor de stat, de guvern, a miniştrilor sau a Parlamentului, un stat membru sau altul e penalizat pentru că nu a ţinut cont de anumite principii sau de anumite decizii luate colectiv, atunci cei de acasă spun: Bruxelles ne impune, iar nu ne lasă să ne facem micii, ne impunem să vindem terenurile la străini, fără să prezinte detaliile, de unde vine decizia, cum ar fi putut evitată”, a explicat Dacian Cioloş.

Control dat peste cap de reorganizarea Vămii

Cu sau fără derogările CE, cert este că în Timiş, ca, de altfel, în majoritatea judeţelor, acest segment, al produselor accizabile artizanale era, oricum, greu de controlat, mai ales după reorganizarea structurilor vamale.

Ultimul bilanţ al Adaministraţiei Naţionale a Vămilor prezintă, raportat la vestul ţării, şi o interesantă statistică privind situaţia obligaţiilor de plată privind acciza şi accesorii, precum şi a celorlalte măsuri dispuse de organele de inspecţie fiscală. Deşi în situaţia respectivă se arăta că DRAOV Timişoara a avut anual peste 70 de inspecţii fiscale finalizate şi a constatat accize de plată de peste opt milioane de lei, plus majorări, dobânzi şi penalităţi de 1,6 milioane de lei, s-a mai precizat că structura vamală timişoreană a dat pe parcursul unui an amenzi legate de regimul produselor accizabile amenzi în valoare de… 5.500 de lei. Iar sumele confiscate de Regionala timişoreană pe acelaşi segment al produselor accizabile se ridică la suma de… zero lei. În condiţiile în care Regionala Vamală din Iaşi, de exemplu, a avut confiscări de 2,02 milioane de lei pe an.

Vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor „Pro Lex”, spune că, după reorganizare, Vama a rămas cu partea de autorizare şi supraveghere a mişcării produselor accizabile, însă a scăzut personalul care se ocupă cu activitate de inspecţie. “Şi, după cum v-am mai spus, după reorganizare, în unele judeţe nici nu a mai avut cine să se ocupe de controlul produselor accizabile, pentru că nu au fost prevăzute Direcţii de specialitate. Lucrurile s-au mai reglementat, însă nu există oameni care să compenseze deficitul de personal. Şi atunci s-a trecut pe fişa postului unor inspectori vamali şi competenţe de control pe produse accizabile. Noi am solicitat puncte de vedere oficiale, să vedem dacă este legal acest demers. În plus, se ştie, că atunci când unii funcţionari au prea multe atribuţii, rezultatele nu sunt în niciun caz cele aşteptate”, mai spune Voinea Negoiţă.

Print Friendly, PDF & Email