89 de adăposturi anti-aeriene în Timişoara, în caz de calamitate

Responsabilii cu Protecţia Civilă spun că, la nevoie, populaţia Timişoarei ar avea la dispoziţie 89 de adăposturi publice de refugiu. În pare parte ele coincid cu subsolurile unor blocuri mai vechi.

 

În adăpost, la subsol

La nivel naţional au fost făcute, recent, demersuri pentru verificarea adăposturilor pentru populaţie în caz de dezastre sau situaţii de urgenţă.

În cazul Timişoarei, cele mai sigure locuri din oraş, în cazul unor atacuri aeriene, ar fi cele două buncăre antiatomice din Palatul Administrativ.

Unul are 100 de metri pătraţi şi celălalt, 124 de metri pătraţi. Potrivit normelor legale în vigoare, în cele două spaţii pot fi adăpostite 224 de persoane. Cele două buncăre aflate la subsolul Palatului Administrativ au fost realizate din beton şi oţel şi sunt dotate cu un sistem performant de ventilaţie, astfel că pot adăposti sute de persoane şi câteva luni, dacă acestea ar avea provizii.

„S-a încetăţenit denumirea de buncăre antiatomice. De fapt, sunt adăposturi anti-aeriene”, spune locotenent-colonelul inginer Lucian Vasile Mihoc, inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş.

Potrivit ISU Timiş, la nivelul Timişoarei mai există 89 de adăposturi publice. Acestea sunt subsolurile unor blocuri, în care pot fi adăpostite circa 13.000 de persoane, adică aproximativ 5% din populaţia oraşului.

„Sunt blocuri edificate în urmă cu ceva timp, care au subsoluri marcate cu acel simbol A, de la adăpost. Pe lângă acestea mai sunt însă şi adăposturi private destul de mari, cum este de pildă subsolul de la Iulius Mall”, mai spune Lucian Mihoc.

 

Aprovizionare de la Făget, în caz de dezastre

Şi dacă, cu tot cu adăposturile private, o bună parte a populaţiei oraşului ar fi, teoretic, protejată, în cazul unor atacuri aeriene, situaţia e mai complicată în ceea ce priveşte aprovizionarea cu alimente şi materiale sanitare.

Puţini ştiu că în România există o instituţie cu competenţe directe în acest sens: Oficiul Central de Stocare, care ar avea depozite în cinci zone din ţară: Bucureşti, cu un punct de lucru în Urziceni, judeţul Ialomiţa, la Gorneşti – Mureş, la Bereşti – Bacău, la Novaci – Gorj, iar un al cincilea în Timiş, la Făget.

Este greu de înţeles motivul pentru care această unitate a fost amenajată la Făget, şi nu la Timişoara. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, cu întreruperea căilor de transport interjudeţene, se presupune că Timişoara ar fi aprovizionată cu materiale medicale de la 90 de kilometri depărtare, din Făget.

Singurele informaţii despre misteriosul depozit din Făget pot fi obţinute de la Bucureşti. Unde, însă, se invocă faptul că sunt obiective strategice, în privinţa cărora nu pot fi furnizate informaţii presei. Aceste depozite se supun doar deciziilor luate în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, deşi, teoretic, ar exista cel puţin la stadiul de intenţie o subordonare la dublu a acestora către Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Despre depozitul strategic de la Făget (care ar trebui să aprovizioneze Timișoara în caz de calamitate) ultima informație publică accesibilă este un concurs de angajare de la începutul acestui an, în care se preciza că Depozitul nr. 4, Făget al Oficiului Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti se caută paznic, fiind acceptați și cei cu zece clase și fără vechime în muncă.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro