6 „posibile” dosare – bilanţul verificărilor extinse ale dosarelor de retrocedare la Timişoara

Ancheta Corpului de control al primului-ministru la Primăria Timişoara are rezultate modeste

Primaria TimisoaraAnul trecut, era intens mediatizată intenţia Corpului de Control al fostului premier Ponta de a face lumină în chestiunea retrocedărilor, fiind iniţiat în acest sens un control extins la Primăria Timişoara. Recent rezultatele au fost făcute publice, şi ele sunt mai mult decât modeste, raportate la amploarea fenomenului. Doar şase „posibile” dosare.

 

Mult tam-tam pentru aproape nimic

Anul trecut, presa mediatiza controlul de amploare iniţiat de Corpul de Control al fostului premier Victor Ponta la Primăria Timişoara, fiind vizată, printre altele, şi spinoasa problemă a retrocedărilor.

Zilele trecute, cu ocazia prezentării bilanţului anual al Corpului de Control al primului-ministru, s-au precizat şi rezultatele controlului de la Timişoara, iar ele sunt mai mult decât modeste, raportate la amploarea şi complexitatea fenomenului retrocedărilor ilegale pe plan local: „Urmare a controlului efectuat la Primăria Municipiului Timişoara, a fost întocmit Raportul de control privind verificările efectuate la Primăria Municipiului Timişoara în legătură cu retrocedarea şi/sau vânzarea imobilelor aflate în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Timişoara ori în domeniul privat al statului, înregistrat cu nr. 1531/I.L./17.06.2015, constatându-se 6 (şase) posibile fapte de natură penală, raportul fiind înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

Acest raport de control a fost transmis şi la Consiliul Judeţean Timiş, Prefecturii Timiş, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice şi Curţii de Conturi a României, dar până în prezent nu pare să fi dus la demersuri judiciare de amploare.

„Categoric, problematica este mult mai complexă, şi nu cred că totul se rezumă la doar şase fapte de natură penală la Primărie. Problema tranzacţiilor dubioase cu imobile a persistat, de altfel, la Timişoara. Ne confruntăm şi acum cu cazuri în care, la licitaţii pentru anumite imobile, se prezintă mereu aceleaşi persoane”, declară avocatul timişorean Carmen Obîrşanu.

Iniţiative de care s-a ales praful

Controlul de anul trecut nu este, de altfel, singurul demers al Guvernului Ponta de a „face lumină” în problema retrocedărilor controversate. În 2013 Guvernul anunţa că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va fi obligată să revadă, până la finele lui 2015, toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar. Fiecare minister urma să transmită Ministerului Finanţelor Publice, până la 30 ianuarie 2013, situaţia imobilelor retrocedate, a celor nou construite şi, după caz, situaţia cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educaţiei trebuia să transmită situaţiile de acest gen şi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Cum anul 2015 s-a încheiat, se poate concluziona că s-a ales praful şi de această iniţiativă.

Verificările retroactive sunt inutile, însă, în multe cazuri. Şi Guvernul recunoaşte că un procent de 80% dintre persoanele care au revendicat proprietăţi naţionalizate şi au primit despăgubiri din partea Statului nu mai locuiesc în România, majoritatea fiind cumpărători de drepturi litigioase. Este şi cazul Timişoarei, unde majoritatea acţiunilor de retrocedare au fost iniţiate de către cumpărători de drepturi litigioase.

România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de cinci miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă opt miliarde euro. În Timiş s-a vorbit nu o dată în ultimii ani despre faptul că mai multe clanuri de baştani imobiliari s-au specializat în găsirea persoanelor domiciliate în străinătate (în special, în Germania) care au deţinut în judeţ terenuri confiscate de autorităţile comuniste. În multe cazuri, în funcţie de vigilenţa instanţelor de profil, au fost “fabricaţi” şi moştenitori, ale căror nume doar coincid sau aduc vag cu cele ale proprietarilor de drept, decedaţi de zeci de ani.

Abia în ultima perioadă oamenii legii au început să mai trieze aceste cazuri, descoperind falşi moştenitori.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro