După ce a scăpat de ameninţarea retrocedării, Parcul Buziaş se pregăteşte de o reabilitare de cinci milioane de euro, pe baza unui proiect de accesare de fonduri europene depus zilele trecute.

Bani necesari pentru parcul-emblemă al staţiunii Buziaş

După ani de zile în care nu s-au mai făcut amenajări, invocându-se faptul că nu se ştie care va fi soarta sa, în urma solicitărilor de retrocedare, Parcul Buziaş ar putea fi reabilitat cu fonduri europene, în baza unui proiect cu o valoare de aproximativ cinci milioane de euro, depus de Primăria oraşului la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest.

Proiectul urmează să intre într-un proces de evaluare care va dura aproximativ jumătate de an şi vizează fonduri care se pot acorda pe Axa 7 –  Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului, din Programul Operaţional Regional Infrastructură Mare 2014-2020.

În parc se găseşte şi celebra colonadă, a cărei reabilitare a demarat deja, fiind începută din fonduri proprii ale Primăriei Buziaş, valoarea totală a investiţiei fiind de 1,2 milioane euro.  

Un blocaj care a stopat orice iniţiativă de reabilitare

Parcul Buziaş are nevoie de o reabilitare cât mai grabnică, şi o lungă perioadă de timp nu a putut primi niciun leu, nici de la bugetul de stat, nici din fonduri europene, până când persoanele care l-au retrocedat nu au fost despăgubite, dosarul aşteptând ani în şir la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fără să fie rezolvat.

Parcul, la fel ca alte multe obiective importante din Buziaş, a fost revendicat de moştenitorii lui Jacob Muschong, industriaşul care, în anul 1906, a achiziţionat băile din localitate şi, ulterior, în jurul lor a dezvoltat una dintre cele mai importante staţiuni balneare din România. Nepoata sa, Margareta Wening, singura moştenitoare a averii de milioane de euro a industriaşului bănăţean, şi-a împuternicit delegaţi care au întreprins demersurile de revendicare, cărora li s-a dat câştig de cauză.

Urmaşii lui Muschong ar fi trebuit să recupereze, numai de la Băile Buziaş, peste 200 de hectare de teren – doar parcul aflat în centrul staţiunii are 37 de hectare –, patru hoteluri, vile de cazare şi clădirile în care au funcţionat Băile 1 şi 2. Proprietăţile fuseseră pierdute odată cu naţionalizarea.

Cel mai important obiectiv turistic al oraşului, parcul, care a fost primul pe lista de revendicări, este, din fericire, domeniu public şi nu poate fi retrocedat. Ca urmare a demersurilor iniţiate de Primăria Buziaş, iniţiatorii acţiunii de revendicare au acceptat soluţia despăgubirii în echivalent bănesc. Problema este că dosarul de despăgubire a fost depus încă din februarie 2009 la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nefiind soluţionat ani în şir.

Situaţia a dezavantajat autorităţile locale pentru că, deşi Parcul Buziaş avea nevoie de reabilitare şi modernizare, Primăria nu putea face nimic, pentru că, până la plata despăgubirilor, parcul, fiind grevat de revendicare, nu a putut primi fonduri nici de la bugetul de stat, nici din proiecte europene, finanţările nefiind acordate decât pentru obiective al căror statut, din punct de vedere al proprietăţii, este clar.

„Acum, din punctul nostru de vedere totul este clar, s-au ridicat toate restricţiile legate de statutul terenului, care nu mai este grevat în niciun fel. Ca atare, s-a putut realiza acest proiect de obţinere de fonduri europene, fără să mai existe acea problemă a proprietăţii terenului”, ne-a declarat primarul oraşului Buziaş, Sorin Munteanu.