4,5 milioane de lei, pentru “epavele arhitecturale” ale Timişoarei

fatada cladire istorica bulevardul regele carolÎn paralel cu proiectul care vizează reabilitarea spaţiilor din centrul istoric al oraşului, Primăria intenţionează să aloce bani şi pentru continuarea programului prin care rezidenţii clădirilor istorice degradate din “zona zero” a oraşului vor fi sprijiniţi în procesul de consolidare şi renovare interioară a imobilelor. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Locatari spun că Primăria ar trebui să aibă grijă cui alocă bani, pentru că nu întotdeauna cei care declară venituri zero la Primărie sunt şi săraci.

 

Un million de euro pentru clădirile degradate

Potrivit unui proiect publicat zilele trecute, Primăria Timişoara intenţionează să aloce suma de 4.500.000 de lei pentru derularea Programului de sprijin financiar acordat proprietarilor de clădiri istorice “din zona de acţiune prioritară a municipiului Timişoara”, adică din centru. Suma va fi utilizată pentru pentru plata costurilor lucrărilor de reabilitare a clădirilor istorice selectate în cadrul programului de reabilitare, a dirigenţiei de şantier, consultanţei tehnice de specialitate şi pentru plata diverselor taxe prevăzute de lege, aferente lucrărilor de reabilitare a acestor clădiri.

Primăria a întocmit şi un punctaj al acordării respectivelor finanţări, având prioritate clădirile cu degradări majore la faţadă şi acoperiş, cele situate într-o piaţă sau de a lungul unei străzi de o importanţă culturală şi arhitectonică a clădirilor, respectiv, clădirile monument istoric cu cod distinct în Lista Monumentelor.

Va mai conta, pentru integrarea în program, şi capacitatea de asigurare integrală a altor lucrări, respectiv proprietarii vor trebui să efectueze concomitent lucrări de reabilitare finanţate integral din fonduri proprii. Reprezentanţii F.A.L.T. susţin că Primăria ar trebui să verifice atent cui alocă bani, pentru că nu întotdeauna cei care declară venituri zero la Primărie sunt şi săraci. “Este absurd să se aloce bani din bugetul local în cazul în care proprietarii beneficiari obţin sume foarte mari din chiriile percepute pentru respectivele imobile. Şi se mai ştie că există suficiente cazuri care declară că nu au niciun fel de venit, dar în realitate sunt foarte înstărite. În ultimii ani, destule persoane de acest fel au cumpărat proprietăţi imobiliare în centrul Timişoarei”, spune Petru Olariu, preşedintele F.A.L.T.

Soluţii vechi şi noi, fără efecte

Anul trecut, părând destul de decisă să încerce o nouă formulă de rezolvare a problemei imobilelor degradate din zona zero a Timişoarei, Primăria propunea un program de sprijin financiar constând într-un fel de grant în cuantum de 20% din costurile eligibile la lucrările de reabilitare la clădirile clasate ca monumente, şi 80% sprijin financiar cu dobândă zero, în limitele fondurilor alocare anual cu această destinaţie. Persoanele eligibile erau proprietarii clădirilor care „prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane şi sunt clădiri clasate ca monumente”.

Deşi e o soluţie de creditare extrem de avantajoasă, fără dobândă, nu a existat interes din partea proprietarilor unor astfel de clădiri vizavi de înscrierea în program. Astfel, mulţi proprietari vor aştepta în continuare ca Primăria să iniţieze un program de reabilitare care să nu presupună niciun fel de costuri pentru ei, deşi, ca proprietari, ar fi beneficiari direcţi.

În urmă cu trei ani, Primăria venea cu ideea de a institui aşa-zisa taxă de habitat de 40 de lei pe an, care să fie plătită de timişorenii rezidenţi şi care să fie folosită pentru reabilitarea clădirilor vechi, din categoria monumentelor istorice.

Potrivit iniţiativei, fiecare timişorean care deţine un imobil şi are domiciliul în Timişoara ar fi trebuit să plătească 40 de lei pe an. Suma ar fi urmat să se achite în două rate egale: până la 31 martie, respectiv 30 septembrie. În cazul neachitării la scadenţă, urmau să se adauge penalizări de 2% pe lună. Iniţiativa a fost respinsă însă în Consiliul Local după ce mai mulţi consilieri locali au remarcat că nu s-a precizat în mod clar modalitatea prin care Primăria ar alege clădirile care vor fi reabilitate. Introducerea taxei respective a fost respinsă, însă, şi pe considerentul că nu e normal ca banii publici să fie folosiţi în beneficiul unor persoane private – respectiv, proprietarii clădirilor în cauză.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro