320 de baştani timişeni, în vizorul Fiscului

anaf2Pentru că unul dintre principalele motive pentru care s-a reorganizat aparatul ANAF a fost tocmai lupta cu marea evaziune, s-a promis că vor fi înfiinţate structuri specifice de control la nivel local care să identifice şi să verifice marii suspecţi de deturnare a banilor de impozite şi taxe ce ar fi trebuit viraţi la buget. O asemenea structură, creată pe plan local, a identificat până în momentul de faţă 320 de persoane ce vor fi incluse pe lista neagră de control.

 

Primul eşantion de mari evazionişti, identificat în Timiş

În această lună, prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală  în cadrul Direcţiei Verificări Fiscale a fost înfiinţat Serviciul Regional de Verificări Fiscale Timişoara care are ca obiectiv “extinderea programului de verificare fiscală a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit”. Acest Serviciu Regional de Verificări Fiscale va pune în aplicare programe de asigurare a conformării fiscale, atât pentru persoane fizice cu averi mari, cât şi pentru alte persoane fizice cu averi semnificative pentru care au fost identificate riscuri fiscale.

Din analizele efectuate pe baza datelor disponibile până în prezent a rezultat, la nivelul regiunii, un prim eşantion de circa 320 de persoane fizice cu risc fiscal mai mare de un milion de lei, de verificarea acestora urmând a se ocupa Serviciul Regional de Verificări Fiscale, ce va avea opt inspectori plus şeful de serviciu.

ANAF susţine că primul eşantion de control este unul preliminar şi că numărul de persoane identificate cu risc poate creşte pe măsura dezvoltării sistemelor de analiză a riscului. Sunt vizate, spun reprezentanţii ANAF, persoane fizice cu avere afişată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate).

Printre aceştia se numără, în cazul Timişului, deţinători de companii cu rezultate financiare precare (cazul “patron bogat/firmă săracă“) –  “cazul poate apărea în orice domeniu de activitate economică, dar cu precădere în activităţile cunoscute ca fiind cu grad ridicat de risc fiscal (produse accizabile, construcţiile, comerţ cu produse agro-alimentare, exploatarea materialului lemnos, comerţ cu amănuntul)”, menţionând oficialii ANAF.

O a doua categorie luată în vizor pe plan local e cea a persoanelor fizice care nu figurează cu venituri declarate administraţiei fiscale sau cu venituri declarate foarte mici (persoane care realizează venituri ilegale, din sfera ilicitului penal sau contravenţional – activităţi economice nedeclarate, fraudă, posibil trafic ilegal , cămătărie, corupţie, şantaj), aici fiind vorba, cu precădere, de celebrii baştani ai Timişoarei, organizaţi în clanuri.

Din grupul celor 320 nu puteau să lipsească fotbaliştii şi maneliştii, incluşi în categoria de “persoane fizice care desfăşoară unele activităţi artistice şi sportive, persoane care activează în domeniul entertainment-ului şi care îşi exploatează financiar drepturile de imagine şi alte drepturi necorporale (volatilitate ridicată a veniturilor realizate, acestea având, în principal, un caracter incidental, chiar dacă sunt obţinute din activităţi desfăşurate permanent).” În cazul “rapsozilor” locali un control amănunţit probabil că se impunea de mult pentru că, potrivit unor informaţii solicitate de către Timpolis, cel mai mare venit declarat de cântăreţii locali de manele în Timiş a fost de 14.747 de lei pe an, adică 1.228 de lei pe lună, în condiţiile în care, conform unor organizatori de nunţi, pentru un singur eveniment de acest gen cântăreţii de manele câştigă de trei ori mai mult.

Nu în ultimul rând, pe lista de control au fost incluse, în Timiş, şi unele categorii de salariaţi, care primesc drepturi de natură salarială de valoare semnificativă, în mare parte neînregistrate şi nefiscalizate, prin aşa-numitul fenomen al muncii la gri.

“Aşteptăm eliminarea marii evaziuni, nu amenzi pentru case de marcat”

Vicepreşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Agenţilor Vamali “Pro Lex”, Voinea Negoiţă, spune că la ultima organizare a ANAF, când s-au înglobat direct în sistem şi structurile vamale se promitea tocmai lupta cu marea evaziune, lucru care s-a lăsat aşteptat.

“Cazurile speciale au fost izolate până acum. S-au dat sancţiuni pentru nereguli legate de case de marcat şi alte chestiuni mai mult sau mai puţin  minore. S-au anunţat că sunt în lucru câteva cazuri mari, însă deocamdată nu s-a ajuns la finalizare şi, până acum, nu a rămas în memoria colectivă ceva spectaculos”, declară Voinea Negoiţă.

Acesta mai spune că, ţinând cont de faptul că 60% din personalul de control e format din persoane din afara Ministerului Finanţelor, probabil că e nevoie de o perioadă de rodaj. “De aceea, cazurile mai importante au fost legate până acum de datele furnizate de serviciile de informaţii şi de parchete. În plus, schimbările recente făcute la nivelul conducerii structurilor ANAF, prin rocade la nivel de şefi de instituţii dovedeşte că nici la nivel de Guvern nu există o prea mare mulţumire cu privire la ce s-a realizat până acum. Sperăm că de acum lucrurile vor intra pe făgaşul aşteptat”, mai spune Voinea Negoiţă.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro