1800 de metri, lipsă la inventar, la Muzeul Satului ?

Câţiva consilieri judeţeni atrag asupra diferenţelor mari dintre măsurătorile cadastrale făcute recent şi situaţia veche legată de bunurile din patrimoniul sau administrarea Consiliului Judeţean. Un exemplu este la Muzeul Satului Bănăţean unde, în urma măsurătorilor, s-ar fi descoperit o diferenţă de 1800 de metri pătraţi.

 

Revelaţii cadastrale

De-a lungul ultimilor ani, nu o dată, atât Primăria Timişoara, cât şi Consiliul Judeţean Timiş au avut surprize atunci când au măsurat cu mijloace moderne suprafeţele de tren deţinute sau administrate, constatându-se diferenţe majore între situaţia din scriptele vechi ale instituţiei şi situaţia de fapt din teren.

O situaţie de acest gen este semnalată de câţiva consilieri judeţeni din Opoziţie. Aceştia atrag atenţia asupra măsurătorilor făcute la Muzeul Satului Bănăţean, unde s-ar fi contabilizat o diferenţă între ceea ce se ştia că ar fi în administrare şi rezultatele măsurătorilor.

„Conform unei Hotărâri a Guvernului, s-a trecut la cadastrarea tuturor suprafeţelor aflate în administrare, fie proprietate privată au publică a statului. Şi, cu această ocazie la Muzeul Satului Bănăţean s-a constatat o diferenţă în minus de 1800 de metri, raportată la situaţia veche, care figura în cartea funciară. Sigur că este o suprafaţă foarte mare, şi trebuie văzut de ce există o asemenea diferenţă. S-a spus că acum se măsoară cu sistem GPS, care e mult mai precis decât vechile metode de măsurare cadastrală. Chiar şi aşa, diferenţa este majoră”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Rămâne de văzut ce părere vor avea inspectorii Curţii de Conturi şi dacă aceleaşi măsurători cadastrale vor genera şi alte „revelaţii” cu privire la patrimoniul public.

 

Şi alte necunoscute

Cazul de la Muzeul Satului nu este singular. După o dispută întinsă pe ani de zile, cu Primăria Timişoara, pentru terenul deţinut pe Calea Torontalului, la Aviaţia Utilitară, CJ Timiş s-a gândit abia anul trecut să cumpere servicii de lucrări topografice şi cadastrale pentru a-şi delimita proprietatea. Aerodromul de pe Calea Torontalului este unul dintre cele mai vechi din ţară, fiind construit în perioada interbelică, cu destinaţia de aeroport al oraşului. Utilizat, în diferite etape, de societăţi şi companii aeriene ca şi LAR, LARS, Aviasan, Aerodromul şi-a schimbat succesiv subordonarea. În perioada antebelică, a aparţinut Primăriei Timişoara, apoi a ajuns în administrarea Ministerului Transporturilor, până în 2002, când a fost transferat CJ Timiş.

Din cauza acestor schimbări, au intervenit litigii între Primărie şi administraţia judeţeană, pentru partajarea terenurilor şi a clădirilor aferente. S-a spus nu o dată că aceste litigii au făcut imposibilă materializarea parteneriatului prin care urma să se deruleze proiectul de modernizare al aeroportului.

„Trebuie să se rezolve foarte repede neînţelegerile cu Primăria, legate de infrastructură şi patrimoniu. Din punctul nostru de vedere, aceste neînţelegeri au împiedicat dezvoltarea normală a societăţii” se menţiona în urmă cu un an în plenul CJ Timiş.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro