Primăria Timişoara a atribuit contractul pentru realizarea de staţii de transport intermodal – o soluţie ce combină transportul în comun cu utilizarea de biciclete, fiind dispusă să aloce peste 1,2 milioane de euro pentru acest obiectiv. În pofida valorii mari, nu se ştie dacă va funcţiona pe plan local, pentru că nu toate modelele de acest gen, importate din metropolele vest-europene se dovedesc neapărat a fi funcţionale şi la noi.

Trei participanţi la o licitaţie de un milion de euro

Printre ultimele contracte mari de achiziţie publică atribuite zilele trecute de către Primăria Timişoara se numără şi cel al lucrărilor aferente proiectului „Modernizarea staţiilor de transport public intermodal la nivelul polului de creştere Timişoara”.

Deşi valoarea anunţată a acestui contract a fost una destul de mare – respectiv 5.687.319 lei, la fel ca la alte contracte mari atribuite de Primărie, numărul participanţilor la procedura de atribuire a fost mic – respectiv, doar trei agenţi economici s-au arătat inte­resaţi de acest contract care depă­şeş­te 1,2 milioane de euro. Ca atare, şi pre­ţul pentru care s-a adjudecat lucrarea – 5.674.282 de lei – este foarte apropiat de valoarea estimată de Primărie.

De aceşti bani Primăria se va ale­ge cu lucrări de marcaje şi refacere de piste de bicicletă, 25 de rasteluri auto­matizate de biciclete în punctele de in­teres al municipiului, trei staţii R.A.T.T. noi şi opt staţii R.A.T.T. înlocuite – cu staţii simple sau cu afişaj digital. Fie­care rastel va avea un centru de co­mandă de la care se va face autentifi­carea automată a utilizatorilor şi alo­carea unei biciclete pe bază de cartelă de acces la sistem. Gestionarea siste­mului se va face centralizat, toate sta­ţiile fiind interconectate şi adminis­trate prin intermediul unui server.

Conceptul de bază al acestei solu­ţii de descongestionare a traficului ar fi următorul: modernizarea actualelor staţii ale R.A.T.T. care, adiacent, vor avea prevăzută şi o staţie de biciclete, unde vor exista cel puţin zece biciclete pe care amatorii de transport intermo­dal le vor putea folosi gratuit. Deci, călătoria cu autobuzul sau tramvaiul va fi continuată de călătoria cu bicicleta, pe pistele amenajate.

Sistemul de împrumutare a bici­cletelor va fi gratuit, avându-se în ve­dere doar perceperea de garanţii anti-furt şi anti-vandalism. Deşi pare destul de probabil că, în aceste condiţii, bi­cicletele respective vor dispărea rapid, reprezentanţii Primăriei Timişoara es­timează că nu va fi aşa, pentru că “stan­durile pentru biciclete vor fi prevăzute cu camere video de supraveghere”. Astfel de staţii vor fi instalate cu pre­cădere la Universitatea de Ştiinţe Agri­cole, în Piaţa Verde, Piaţa Consiliul Europei, Piaţa Mărăşti, Piaţa Libertă­ţii, la Bastion, în Complexul Studen­ţesc, pe strada Arieş, la Stadionul „Dan Păltinişanu”, în zona Soarelui, Piaţa General Domăşneanu, pe Calea Buzia­şului, strada Ion Ionescu de la Brad, la Iulius Mall, Pădurea Verde, pe Calea Circumvalaţiunii, în Piaţa 700, Piaţa Regina Maria şi la Gara de Nord.

Prea multe speranţe de desconges­tionare a traficului nu pot fi puse însă în această soluţie, pentru că utilizatorii bicicletelor, în varianta în care siste­mul se va dovedi funcţional, vor fi poa­te elevii şi studenţii, şi mai puţin pen­sionarii sau angajaţii activi.

Radu Radoslav, fost arhirect-şef al Timişoarei, spune că aceste staţii intermodale vor trebui să fie interco­nectate cu pistele de bicicletă, care ar trebui să aibă întindere în toată reţea­ua metropolitană. „Nu ştiu dacă nu cum­va, înainte de realizarea acestor staţii, nu ar fi trebuit să se facă o mai bună sis­tematizare a reţelei de piste de bici­cletă. Nu ştiu nici dacă soluţia tăierii trotua­relor pentru realizarea de piste de bi­cicletă este cea mai bună. În mod nor­mal, trotuarul trebuie să aibă o lăţime de minim trei metri, respectiv cinci me­tri în zonele mai circulate. Nu în toate zonele în care s-au amenajat astfel de piste s-a respectat această lăţime”, mai spune arhitectul Radu Radoslav.

Proiect verificat cu 11.000 de lei

Pentru acest proiect se vor cheltui bani obţinuţi din Programul Operaţional Regional “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”

În 2011, pentru acest proiect Primăria a cumpărat servicii de verificare tehnică pe care a dat aproape 11.000 de lei. Deşi Municipalitatea avea propriii specialişti care ar putea realiza lucrări de acest gen, a preferat să le achiziţioneze din sursă externă.