Consiliului Local a votat, zilele trecute, proiectul ce prevede execuţia a 12 fântâni publice forate în Timişoara. Specialiştii atrag atenţia că va trebui analizată periodic calitatea apei, care depinde de zona forajului.

„Undă verde” pentru noi foraje

Primăria Timişoara a aprobat, după o lungă perioadă de pregătire, execuţia a 12 fântâni forate în Timişoara. Acestea vor fi amplasate în  Piaţa Sfântul Nicolae, pe străzile Eminescu, Divizia 9 Cavalerie, Constantin Zăbulică, Badeer, Uranus, în Complexul Studenţesc, lângă Căminul 2 şi Căminul 10C, pe strada Eternităţii, pe Calea Aradului , pe strada Matei Millo şi pe Aleea Gorniştilor.

Documentaţia era gata de mai mult timp, însă a fost nevoie de mai multe avize speciale, inclusiv de la Administraţia Bazinală de Apă.

„Sursa de apă pentru noile fântâni o constituie apa subterană cantonată în straturi de medie adâncime, ce asigură un debit de exploatare maxim de până la 2l/s. Forajele de explorare-exploatare propuse se vor executa la adâncimea de 80-125 m. Apa freatică va fi adusă la suprafaţă prin intermediul unui foraj echipat cu pompă submersibilă”, se arată în documentaţia Primăriei.

Amenajarea unei fântâni ar costa aproximativ 50.000 de lei, adică investiţia totală ar fi de 600.000 de lei.

„Este foarte bine că se realizează noi fântâni publice. Nu cred că este afectată calitatea apei de faptul că Timişoara e într-o zonă mlăştinoasă, dacă se forează la adâncimi ceva mai mari, unde sunt ape captive în pungi de argilă care nu permit infiltraţii. Calitatea apei depinde însă şi de calitatea tubulaturii – dacă aceasta este perfectă, calitatea apei subterane nu va fi alterată, şi am putea bea la aceste fântâni apă din ploi de acum 100 sau 120 de ani”, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest. Din punctul său de vedere, calitatea apei ar putea depinde şi de amplasare.

„În cazul forajelor din partea de nord şi nord-est, cu un orizont de înclinaţie dinspre dealuri spre Bega, apa va avea un alt gust şi alte proprietăţi decât cea din partea de sud, între Bega şi Timiş. Petru Urdea aminteşte că, la un moment dat, aceste zăcăminte se vor epuiza, şi depinde cum şi de unde se face completarea. De aceea sunt necesare acele controale periodice ale calităţii apei, făcute de către Direcţia de Sănătate Publică. Şi o apă de adâncime poate fi sălcie, după cum există sate în Banat cu fântâni forate la mică adâncime, unde sătenii spun că e cea mai bună apă, pur şi simplu pentru că s-au obişnuit cu gustul”, mai spune Petru Urdea.

Controale periodice

În Timişoara, există alte 96 de fântâni publice forate. La unele dintre ele controalele Direcţiei de Sănătate Publică au indicat probleme privind calitatea apei, cauzate de starea tehnică a forajelor.

Conform legislaţiei în domeniul apei potabile, fiecare Primărie are obligaţia de a preleva probe de apă de pe raza localităţilor pe care le are în administrare de cel puţin patru ori pe an, probele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă.