100.000 de euro pentru internet, în localităţi cu drumuri de pământ

17 sate timişene cu probleme importante de infrastructură, incluse în proiect

Probabil unul dintre proiectele despre care se va vorbi cu siguranţă retrospectiv în următorii ani este Ro-Net. Proiectul urmăreşte crearea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii şi în localităţi din 35 de judeţe, printre care şi Timişul. Raportat la bugetul proiectului, aceasta înseamnă peste 100.000 de euro pentru fiecare localitate inclusă în acest program de „informatizare”, în condiţiile în care multe din ele încă au drumuri de pământ şi reţele de canalizare incomplete sau total absente.

 

Cu internet de mare viteză, dar fără canalizare

La începutul anului 2014, Ministerul pentru Societatea Informaţională organiza licitaţia aferentă proiectului Ro-Net pentru concesionarea lucrărilor de construire a unei reţele naţionale de comunicaţii în zonele defavorizate, cu fonduri UE, proiectului fiind estimat la 369,5 milioane de lei, cu TVA inclus (adică 83 de milioane de euro).

Proiectul, în implementarea căruia a fost implicat actualul premier Sorin Grindeanu, în calitate de ministru de resort, trebuia să fie gata din 2015, dar şi acum încă este în curs de derulare.

„Ro-Net va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate ca zone albe, iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice”, spunea recent actualul ministru al Comunicaţiilor, Augustin Jianu.

Zonele din Timiş incluse în contract sunt în număr de 17. Este vorba de localităţile Partoş, Babşa, Sângeorge, Sacoşu Mare, Paniova, Crai Nou, Lăţunaş, Remetea Mică, Ohaba Lungă, Butin, Şemlacu Mare, Herneacova, Stanciova, Crivina de Sus, Ficătar, Zgribeşti, Cadăr.

Teoretic, în toate aceste localităţi lucrările aferente proiectul Ro-net sunt în derulare. Numai că, după cum probabil Sorin Grindeanu a putut afla şi în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, o bună parte din ele sunt „zone albe” nu numai raportat la comunicaţii. Aici mai există probleme mult mai stringente de infrastructură, de la drumuri de pământ până la reţele incomplete de canalizare şi apă. Probleme care cu siguranţă s-ar fi putut remedia sensibil cu echivalentul a 100.000 de euro.

În plus, mai sunt alte lucruri care par să fie ignorate de proiectul în sine, inclusiv în Timiş. În primul rând, şi în localităţile timişene incluse, o bună parte din tineri au migrat spre oraş, rămânând pe loc bătrâni ataşaţi de gospodării. Or e greu de crezut că Ro-Net, cu tot cu bugetul generos alocat, îi va transforma în utilizatori frecvenţi de internet. În plus, argumentul că, prin această investiţie, se vor atrage investiţii importante în zonă e discutabil, din perspectiva faptului că un investitor are mai multe reţineri din cauza unei infrastructuri rutiere dezastruoase, decât din cauza lipsei internetului de mare viteză.

„Trecând peste suspiciunile legate de legăturile lui Sebastian Ghiţă and company cu acest proiect, aşa cum spuneţi, în multe din aceste localităţi erau mult mai stringente nevoile legate de realizarea unor alte tipuri de infrastructură, de bază, până a se ajunge la infrastructura de comunicaţii. E vorba de infrastructura rutieră, de drumuri, de reţele de apă şi canalizare şi aşa mai departe”, ne-a declarat deputatul sibian Mircea Cazan. Acesta este unul dintre parlamentarii care au adresat de-a lungul timpului interpelări Guvernului cu privire la controversele legate de implementarea proiectului Ro-net.

 

Suprapunere cu operatori privaţi

Chiar şi aşa, presupunând că lipsa internetului şi în general a reţelelor de comunicaţii ar fi cea mai mare problemă a acestor localităţi, utilitatea proiectului Ro-Net, raportată la ele, este pusă sub semnul întrebării. Şi aceasta pentru că, fără bani de la stat, operatorii privaţi încep să le acopere în proporţie tot mai mare, în căutarea firească a unor noi clienţi. Lucru pe care nu-l spune presa, ci îl afirma anul trecut chiar Cătălin Marinescu, fostul preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii: „Eu cred că proiectul Ro-Net se va finaliza până la sfârşitul acestui an. Dacă proiectul Ro-Net a început pe baza unui studiu realizat în anul 2012 privind definirea «zonelor albe», între timp dintre aceste zone identificate la acel moment, o parte au fost acoperite cu reţele de către operatori, fără ajutorul statului. Practic, cererea a cerut dezvoltarea acestor reţele. În 2016 ne propunem să mai facem un inventar al zonelor albe din România, să-l actualizăm. Oricum, în prezent, avem postată pe site-ul nostru lista cu zonele albe, cu solicitarea către operatori ca în cazul în care se dezvoltă reţele într-una dintre aceste zone, să fim informaţi pentru ca localitatea respectivă să fie scoasă din listă.”

Legat de utilitate făcea o declaraţie edificatoare în 2015 şi Sorin Grindeanu, în calitate de ministru pentru Societatea Informaţională: „Utilizator de internet în adevăratul sens al cuvântului este cel care intră cel puţin o dată sau de două ori sau foloseşte acest serviciu pe săptămână. Deşi, pentru noi, pare un pic aşa absurd, cam jumătate din populaţia României în acest moment nu este utilizatoare de internet în adevăratul sens al cuvântului. Sigur, poate o dată la jumătate de an intră, dar acela nu este utilizator de internet. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în România. Un alt motiv cred că este totuşi un procentaj mare faţă de media Uniunii Europene a populaţiei rurale în România şi faptul că poate lipsa de informare în ceea ce înseamnă serviciile de acest tip este mai mare în acele zone decât în zonele urbane”.

Tot atunci Sorin Grindeanu declara, vizavi de Ro-net că „peste 8.000 de autorizaţii sunt necesare pentru a începe lucrul în aceste aproape 800 de localităţi. E foarte importantă obţinerea acestor autorizaţii de la autorităţile locale, pentru că inclusiv la nivel local diferă anumite reglementări de la localitate la localitate sau de la judeţ la judeţ, iar legea le dă acest drept”. Pe de altă parte, tot acum doi ani, actualul premier menţiona că „ANCOM a reactualizat această listă a celor 783 de localităţi, iar 62 de localităţi nu mai sunt în zona albă. Aceasta a însemnat că operatorii economici şi-au dezvoltat propriile reţele, iar proiectul nu mai este fezabil în acele zone”.

 

Angajamente pentru finalizare în 2017

Zilele trecute, ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, preciza că proiectul Ro-Net continuă şi în acest an, iar până în prezent au fost finalizate lucrările în 300 de localităţi: „Proiectul Ro-Net continuă, iar în prezent au fost finalizate lucrările în 300 de localităţi, fiind în etapa de recepţie. După ce vor fi recepţionate lucrările, în zonele respective vor fi livrate serviciile necesare. Se poate finaliza anul acesta. Sunt anumite dificultăţi tehnice la nivel de contract, dar care se pot rezolva, fără doar şi poate.”

Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Teoretic, trebuia să fie gata din 2015, pentru că era conceput ca un program „derulat pe parcursul a unsprezece luni, care vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.”

Dincolo de data de finalizare, care este încă sub semnul întrebări, cu privire la Ro-Net există, totuşi, o certitudine: la data de 4 iulie 2016, procurorii DNA Piteşti au demarat cercetări penale în baza unei plângeri cu privire la derularea proiectului Ro-Net. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe cu proiectul, care, ca idee, nu este unul inoportun, dar şi cu dosarul de la Piteşti.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro