Urbanizare în sens invers

Noile comune sau oraşe se vor retrogradate, ca să scape de impozitele mari

SatDespre oraşele şi comunele făcute la normă, din considerente mai mult electorale, s-a tot discutat în ultimii ani, inclusiv în Timiş, în contextul în care tot mai multe localităţi au probleme legate de autosusţinerea financiară, ajungând să solicite intrarea în insolvenţă. Conform Ministerului Dezvoltării, din cauză că nu mai ţin pasul cu noul regim de impozitare sau pentru că sunt de părere că în vechea formulă au mai multe şanse de atragere a fondurilor europene, mai multe oraşe sau comune relativ noi cer revenirea la statutul precedent.

 

Banii insuficienţi, principala sursă de nemulţumiri

Ministrul Dezvoltării, vicepremierul Liviu Dragnea, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că mai multe oraşe şi comune vor să retrogradeze de la actualul statut, el arătând că acest fapt nu reprezintă un fenomen, ci o stare de spirit, intenţia fiind cauzată de impozitele mai mari şi de imposibilitatea de a accesa unele fonduri. Întrebat dacă are cunoştinţă de existenţa unor oraşe sau comune care doresc să retrogradeze de la statutul actual, Liviu Dragnea a răspuns: „Normal că ştiu. Nu e un fenomen, dar e o stare de spirit”. Acesta a mai declarat că în anii trecuţi era o mare bucurie prin unele sate şi comune să devină oraş: „Era vorba de o mândrie locală”. Dar că, după ce au devenit oraş, brusc şi-au dat seama că nu mai au acces la fondurile de dezvoltare rurală din programele europene gestionate de Ministerul Agriculturii. Iar oraşele care au devenit municipii au constatat că sunt obligate să pună taxe şi impozite locale mai mari.Vicepremierul a arătat că, în consecinţă, unele oraşe şi comune au început să ceară să revină la vechiul statut. „În ceea ce priveşte comunele care au devenit oraş, acum nu mai e o problemă, pentru că am pus o prevedere în care şi satele aparţinătoare oraşelor pot să beneficieze de programele care erau destinate numai pentru sate”, a mai spus Liviu Dragnea.

Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării admite că există câteva zeci de localităţi care sunt în insolvenţă sau au cerut să intre, precizând că se caută soluţii, împreună cu Ministerul de Finanţe, astfel încât plata datoriilor să fie suportată din bugetul de stat: „De exemplu, sunt comune în care foştii primari au depus şi au obţinut finanţări europene -–în majoritate sunt la PNDR, la Agricultură – şi, din varii motive, nu au derulat aşa cum trebuie procedurile de achiziţie şi de implementare a proiectului şi sunt obligate, localităţile respective, să returneze toată suma în euro pe care au primit-o de la programele de la agricultură. E vorba de câteva zeci, ori 40, ori 60 şi ceva de comune”. Vicepremierul a precizat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, împreună cu ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, încearcă să găsească soluţii pentru ca aceste datorii să fie suportate din bugetul de stat, în cazurile negrevate de fraude.

Comune şi oraşe „la promoţie”

Multe din localităţile care îşi cer acum insolvenţa sunt comune şi sate care şi-au schimbat statutul în urmă cu câţiva ani. Pe plan local, anii 2006 şi 2007 sunt ultimii în care mai multe sate au fost avansate la statutul de comună. În acest ultim lot, au devenit comune, prin proiecte de legi adoptate succesiv, Otelec, Pesac, Bucovăţ şi Livezile. O parte din aceste legi au fost adoptate prin aprobare tacită, în urma stagnării prea mult timp pe ordinea de zi.

E greu de spus cât de mult le-a ajutat pe aceste comune noul statut dobândit. Otelec, de pildă, are acum 1.683 de locuitori şi mai puţin de cinci kilometri de drum comunal. În proiect este reţeaua de canalizare şi staţia de epurare în localităţile Otelec şi Iohanisfeld, reabilitarea sediului fostului I.A.S. Iohanisfeld, în vederea amenajării unui cabinet medic de familie, a unui centru de zi şi a unui punct de lucru de poliţie, şi împrejmuirea cimitirului în localitatea Iohanisfeld.

La Pesac sunt 2.136 de locuitori, şi localitatea are cinci kilometri de drum judeţean şi un kilometru de drum comunal. Primăria are 21 de funcţionari şi în localitate sunt 13 beneficiari de ajutor social.

Bucovăţul are 1.530 de locuitori, 455 de locuinţe şi cinci kilometri de drum judeţean. Proiectele prezentate ca fiind în lucru sunt reprezentative pentru gradul de dezvoltare: pietruirea drumurilor comunale în localităţile Bucovăţ şi Bazoşu Nou şi executarea infrastructurii de energie electrică în PUZ-urile din localităţile Bucovăţ şi Bazoşu Nou.

Comuna Livezile, ultima din grupul satelor care şi-au schimbat statutul, are 1.576 de locuitori, 600 de locuinţe, cinci kilometri de drum comunal şi reţea de apă pe nouă kilometri, la Livezile, şi şase kilometri, la Dolaţ. Aici, proiectele anunţate ca fiind „în lucru” sunt modernizarea drumurilor stradale în Livezile, reparaţii la grupul sanitar din Căminul Cultural, modernizarea reţelei de iluminat stradal, reparaţii la drumul comunal 188 Livezile – Dolaţ şi realizarea unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic pentru canalizare în comuna Livezile. Privind retrospectiv, nu s-ar putea spune că în ultimii ani, odată cu schimbarea statutului, aceste localităţi ar fi cunoscut un grad de dezvoltare fără precedent.

Din cauza unor analize superficiale legate de posibilitatea ca o comună să se susţină singură din punct de vedere economic, pe baza taxelor şi impozitelor colectate, multe dintre Primăriile nou create în Timiş s-au confruntat încă de la înfiinţare cu probleme economice.

Anul trecut, mai mulţi consilieri judeţeni au avertizat că există Primării din judeţ, din care o bună parte erau nou create, care au probleme inclusiv cu asigurarea plăţii utilităţilor sau a salariilor personalului. Erau nominalizate comunele Checea, Iecea şi Parţa, însă se estimează că aproape o treime dintre comunele timişene, multe înfiinţate în ultimii ani, au probleme cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru o funcţionare normală.

Cert este că, din 2007, chiar dacă s-a mai încercat promovarea unor astfel de proiecte, ultimele vizând transformarea în comună a unor sate, nu au mai avut şanse de adoptare. În 2012, ultimele două dintre proiectele de lege care au vizat crearea de noi comune în Timiş, prin schimbarea statutului unor sate aparţinătoare, au fost respinse de Parlament. Primul proiect de acest fel viza transformarea în comună a satului Moşniţa Veche. Propunerea legislativă a trecut de Camera Deputaţilor, însă a fost respinsă de Senat după ce Guvernul i-a dat aviz negativ, observând că referendumul făcut pe plan local în acest sens nu a strâns nici jumătate din localnicii cu drept de vot. În plus, legea nu avea la bază nici măcar planul cadastral care să delimiteze noua comună de cea veche.  

Gara din grabatÎn acest ultim lot, sate candidate la statutul de comună în Timiş au mai fost Grabaţi şi Bulgăruş, aparţinătoare de Lenauheim. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului legal de staţionare pe lista de plen. Proiectul a ajuns la Senat, unde a fost respins acum doi ani. Parlamentarii nu au părut foarte impresionaţi de argumentul că ambele sate, şi Grabaţi, şi Lenauheim, au funcţionat ca şi comune de sine stătătoare până în 1968 când, împotriva voinţei locuitorilor, au fost unificate cu comuna Lenauheim. Şi aici, referendumurile pe baza cărora a fost înaintat proiectul de lege legat de transformarea din sate în comune nu au stârnit prea tare interesul localnicilor. La Grabaţi, din 1.754 de locuitori cu drept de vot s-au prezentat la urne 1.317. Iar la Bulgăruş, din 4.960 de locuitori s-au prezentat la urne 2.802 locuitori.

Viorel Coifan: „La nivelul U.E., se impune un anumit grad de urbanizare”

Viorel Coifan portretViorel Coifan, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi director general al Institutului Naţional de Administraţie, susţine că posibilitatea ca unele comune şi oraşe noi să revină la statutul iniţial este una ciudată şi în contradicţie cu tendinţele europene. „Nu cred că se poate ignora ideea că la nivelul U.E. se solicită un anumit grad de urbanizare. Franţa a tot transformat în ultimii ani comune în sate. La noi se pare că tendinţa e inversă, deşi aşa nu se rezolvă problema, ci doar se diminuează efectele. Încă de acum câţiva ani s-a venit cu ideea să se transforme comune în oraşe, ţinându-se cont de infrastructura tehnico-edilitară şi de numărul de locuitori. În mare parte, a fost şi dorinţa locuitorilor acestor localităţi. Iar dacă li s-a schimbat regimul de impozitare, deşi, e în esenţă, vorba de aceeaşi localitate, şi aceleaşi condiţii, aceste chestiuni pot fi reglementate prin lege, prin modificare legii finanţelor publice şi găsirea unui alt sistem de impozitare”.

Viorel Coifan consideră că problema se poate schimba prin această modificare a regimului de percepere a taxelor şi impozitelor, fără să fie nevoie să se facă pasul înapoi: „Oraşele şi comune noi trebuie încurajate să găsească noi surse de finanţare. Domnul Dragnea, după eşecul regionalizării, nu ar trebui să încurajeze în niciun caz un proces de regres administrativ. Revenirea acestor localităţi la statutul iniţial, similar cu o degradare, nu rezolvă problema de fond, şi e o soluţie aşa, haiducească, tipic românească, fără efecte benefice reale.”

Dorel Covaci: „Sunt fumigene politice”

dore¡ covaciDeputatul P.S.D. Dorel Covaci crede că aceste discuţii legate de revenirea unor localităţi la statutul iniţial nu reprezintă decât nişte „fumigene electorale”, specifice perioadei, ca şi anunţul legat de desfiinţarea unor judecătorii. „Eu nu ştiu ca în Timiş să existe un asemenea caz concret, în care un oraş sau o comună relativ nouă să solicite revenirea la statutul iniţial. Există proiecte pentru toate tipurile de localităţi. De aceea noi am respins propunerile de limitare, care propuneau să devină comune doar localităţile cu minim 5.000 de locuitori, şi să devină oraşe doar localităţile cu cel puţin 15.000 de locuitori. În contextul descentralizării, nu cred că e o idee bună. Cât despre argumentul legat de impozitare, să nu uităm că taxele şi impozitele locale sunt stabilite de către Consiliul Local. Iar în momentul de faţă, regimul de impozitare din unele comune este egal cu cel din unele oraşe”, susţine Dorel Covaci.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro