Libertatea conferită universităţilor de stat de a dispune integral de veniturile obţinute din şcolarizarea studenţilor străini va fi limitată prin lege. Universităţile vor fi obligate să transfere Ministerului Educaţiei Naţionale 5% din încasările în valută percepute de la studenţii străini. În plus, clasificarea universităţilor devine amintire, revenindu-se la varianta aplicării unui set de criterii de competitivitate pentru aprecierea performanţei universitare. Cum văd rectorii din Timişoara aceste modificări de lege?
O taxă nouă şi noi criterii de performanţă universitară
O ordonanţă de urgenţă emisă cu două zile înainte de Crăciun, în 23 decembrie 2013, şi publicată în Monitorul Oficial în 30 decembrie, aduce cu sine modificări ale Legii Educaţiei Naţionale 1/2011. Sunt vizate modificări aduse sistemului de finanţare a universităţilor de stat şi se renunţă definitiv la efectele clasificării universităţilor, prin revenirea la aprecierea performanţelor instituţiilor de învăţământ în baza unor indicatori de calitate stabiliţi arbitrar, “după criterii de competitivitate bazaţi pe standarde internaţionale”. În noua ei formă, legea prevede, printre altele, obligativitatea, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, de a transfera către bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale un procent de 5% din încasările în valută provenite din taxele de studii aplicate studenţilor şi cursanţilor străini.
I-am întrebat pe reprezentanţii celor patru universităţi din Timişoara cum apreciază obligativitatea transferării a 5% din veniturile în valută obţinute de instituţiile de învăţământ către bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale? Şi, de asemenea, în ce măsură o astfel de decizie are repercusiuni asupra modului în care şi-au structurat proiectele de investiţii şi bugetele alocate programelor de cercetare pentru anul în curs? I-am mai întrebat şi dacă renunţarea la criteriile de clasificare a universităţilor şi elaborarea unui nou set de criterii de performanţă sunt decizii avantajoase?
Rectorul Universităţii de Medicină: „Ar trebui să existe şi indicatori care să reflecte calitatea activităţii didactice”
Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, prof. univ. dr. Marius Raica, declară, referindu-se la noua taxă, că “niciodată atunci când trebuie să dai bani nu e o plăcere”, dar că taxa stabilită acum este inferioară celei existente înainte de anul 2011.
Deşi la U.M.F.T. numărul studenţilor străini plătitori de taxe de studii în valută este „îndeajuns de mare” încât prevederile legii, în noua ei formă, să producă efecte asupra bugetului universităţii, acesta este unul dintre aspectele considerate secundare de către rectorul instituţiei, în raport cu absenţa din nota de fundamentare a legii a unor prevederi clare privind criteriile de promovare pe poziţiile didactice. Marius Raica apreciază că noul set de criterii de evaluare a performanţei „reproduce în fapt, prin recurs la formule alambicate, indicatorii de performanţă valabili în 2011”.
Rectorul U.M.F.T. mai spune că, în elaborarea noului set de criterii de performanţă, ar trebui să se acorde atenţie modalităţilor de stabilire corectă a criteriilor de promovare didactică. „Se reflectă foarte puţin în criteriile de performanţă componenta didactică a activităţii noastre. Ar trebui, poate, să existe şi indicatori care să reflecte calitatea activităţii de la catedră”, opinează Marius Raica, adăugând că „în prezent, promovarea pe linie didactică se face exclusiv în baza unor criterii ştiinţifice”, chestiune al cărei temei este unul pe care rectorul U.M.F.T. îl consideră complet discutabil. Acesta afirmă că întâmpină probleme legate de ocuparea poziţiilor didactice, din pricina prevederii potrivit căreia pentru candidaţii la poziţia de asistent universitar este prevăzută obligativitatea de a deţine titlul ştiinţific de doctor.
Rectorul Universităţii de Vest: „O taxă parafiscală”
Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, apreciază că introducerea taxei de 5% din totalul taxelor de şcolarizare provenite de la studenţii străini este o măsură care nu încurajează demersul de internaţionalizare a învăţământului: „Anul 2014 a adus cu sine taxe noi şi a multiplicat practic numărul acestora. Taxa aceasta de 5% reprezintă o taxă parafiscală, pe care nu o apreciem ca fiind o măsură încurajatoare în vederea atragerii studenţilor străini şi a internaţionalizării învăţământului”. Totuşi, dat fiind faptul că numărul studenţilor străini înmatriculaţi la U.V.T. este de aproximativ 170, introducerea taxei de 5% „nu va avea efecte semnificative asupra bugetului instituţiei şi nu ne va afecta în aceeaşi măsură în care vor fi afectate alte universităţi, cum este cazul Medicinei, spre exemplu”.
Marilen Pirtea mai spune că, din punct de vedere organizatoric şi administrativ, U.V.T. a întreprins demersuri pentru creşterea numărului de programe de licenţă şi masterat derulate în limbi străine, şi aceasta în pofida faptului că, în virtutea specificului unora dintre disciplinele socio-umane studiate la U.V.T., există domenii care pot atrage mai greu studenţii străini, fiind vorba despre profesii din domeniul ştiinţelor juridice sau economice. În cazul lor este dificilă standardizarea diplomelor la nivel internaţional.
În privinţa renunţării la efectele clasificării universităţilor şi a revenirii la finanţarea instituţiilor de învăţământ de stat în baza unor criterii de performanţă, Marilen Pirtea spune că în acest moment oricum nu se mai ţine cont de criteriile de clasificare universitară. Acestea au fost contestate în instanţă, ele fiind aplicate efectiv doar în 2012. În prezent, se lucrează la setul de noi criterii de evaluare, spune rectorul Marilen Pirtea, care deţine, din iunie 2011, şi calitatea de membru în Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior. Acesta apreciază că revenirea la criteriile de performanţă stabilite în 2010 şi demersurile care vizează actualizarea acestora sunt măsuri favorabile pentru U.V.T., instituţie pe care a catalogat-o drept unul dintre marii perdanţi ai clasificării universitare din 2011. „Dacă stabilirea criteriilor de performanţă se va face în mod transparent şi dacă indicatorii de performanţă vor fi echitabili, atunci măsura revenirii la finanţarea în baza unor criterii de performanţă va fi una benefică pentru instituţia noastră”, mai spune rectorul U.V.T.
Rectorul Politehnicii: „Vechea clasificare pe programe de studii, cel puţin discutabilă”
Rectorul Universităţii Politehnice, prof. univ. dr. Viorel Şerban, spune că procentul de 5% din încasările în valută de taxe de şcolarizare de la studenţii şi cursanţii străini nu afectează Universitatea Politehnica, pentru că „este vorba doar despre studenţii valutari, iar noi avem destul de puţini astfel de studenţi”. În plus, mai spune rectorul U.P.T., acest procent este inferior unor prevederi legale care au existat în trecut şi care stipulau că 30% din încasările în valută ale Universităţilor aparţin Ministerului Educaţiei Naţionale.
Cu privire la revenirea la indicatorii de performanţă, printr-un sistem de evaluare similar celui utilizat înainte de 2012, rectorul U.P.T. o apreciază drept o măsură care nu dezavantajează Universitatea Politehnica. „Noi am contestat atunci, în trecut (în 2012 – n.r.), foarte puternic, varianta de clasificare pe programe de studii, pe care am considerat-o discutabilă”, declară Viorel Şerban. Acesta reaminteşte că, din punctul de vedere al clasificării universitare, instituţia pe care o conduce a făcut parte din cea mai performantă categorie. „Acum se discută despre elaborarea unui nou set de indicatori de performanţă. Au existat în trecut peste 30 de indicatori, dar se vorbeşte acum despre o restrângere a acestora, aşa că este probabil că vor exista în jur de 16 indicatori principali”, mai spune rectorul U.P.T.
Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole: „E nevoie de noi criterii de performanţă, stimulative”
Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole, prof. univ. dr. Paul Pârşan, apreciază că, în condiţiile în care numărul studenţilor străini care învaţă la universităţile din oraş este în creştere, orice diminuare a veniturilor obţinute din încasarea taxelor de şcolarizare a acestora va produce efecte care vor fi resimţite în bugetele universităţilor: „Dacă ne gândim la situaţia financiară a universităţilor în general, e limpede că orice leu pierdut ne afectează”. Paul Pârşan estimează, însă, că nu va fi vorba despre o afectare dramatică a bugetului instituţiei de învăţământ pe care o conduce, pentru că „ponderea studenţilor străini care studiază în acest moment la U.S.A.M.V.B.T., 100 – 120, este considerabil mai mică decât în cazul altor universităţi din oraş”.
Referitor la renunţarea la criteriile de clasificare în favoarea reintroducerii unor criterii de performanţă în baza cărora le vor fi atribuite instituţiilor de învăţământ sume pentru dezvoltare instituţională, prof. univ. dr. Paul Pârşan apreciază că această decizie e în avantajul universităţii: „Singura problemă este ca aceste criterii de performanţă să fie stabilite de comun acord cu universităţile şi ca ele să fie stimulative”. Acesta mai spune că o evaluare făcută după criterii stabilite rapid, pe genunchi, nu este în avantajul universităţilor şi apreciază că evaluarea anterioară, care a condus la clasificarea universităţilor, a fost făcută „pe picior, în mare grabă, sub presiunea timpului”, şi de aceea unele criterii nu au avut cum să corespundă situaţiei reale. Există însă, mai spune rectorul U.S.A.M.V.B.T., speranţe legate de noul set de criterii de performanţă, care ar putea genera efecte favorabile, dacă se lucrează cu profesionalism şi se ţine cont de „actuala stare de fapt, de tendinţele din învăţământ şi de realităţile cu care ne confruntăm”.
Ultimele comentarii