Ploile specifice toamnei creează din nou îngrijorări în Timiş, unde teama de inundaţii s-a reactivat în aceleaşi zone în care, din 2006, oamenii trăiesc cu teama că vor fi loviţi de noi viituri. Localnicii Gătaia, una din zonele afectate, speră ca noile avertizări de cod portocaliu să treacă fără revărsări de ape, mai ales că, deşi a avut pagube însemnat la inundaţiile din vara acestui an, Timişul a fost ocolit la alocările de fonduri pentru reperaţii şi consolidare.

Noi temeri

Precipitaţiile însemnate cantitative de la începutul săptămânii au făcut ca mai multe râuri din Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi să fie sub cod portocaliu de inundaţii, în timp ce altele, din Arad, Timiş, Mehedinţi şi Dolj, au fost trecute sub cod galben, potrivit unei avertizări a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

De asemenea, patru trenuri regio cu rute în sud-vestul ţării nu au circulat pe anumite segmente din traseu, iar două InterRegio au trasee deviate şi au ajuns la destinaţie cu întârziere, din cauza inundaţiilor, printre ele numărându-se trenurile regio R 9553 Orşova – Iablaniţia – Timişoara Nord, R 11006 Timişoara Nord – Băile Herculane – Drobeta Turnu Severin şi R 11007 Drobeta Turnu Severin – Timişoara Nord.

Două sute de pompieri, poliţişti, jandarmi şi poliţişti de frontieră au fost mobilizaţi pentru salvarea persoanelor afectate de inundaţiile din sud-vestul ţării, conform anunţului făcut de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Potrivit ministrului Afacerilor Interne, în aceste acţiuni sunt angrenaţi 200 de pompieri, poliţişti, jandarmi şi poliţişti de frontieră, fiind totodată constituită o rezervă de peste 250 de oameni gata să intervină cu 71 de autospeciale. Gabriel Oprea a mai anunţat că la nivelul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă Mehedinţi, Caraş-Severin, Arad şi Timiş au fost activate grupele operative, iar în Orşova, la nivelul Detaşamentului de Pompieri, nivelul de alertă a fost ridicat la maximum, ceea ce presupune că întreg personalul a fost alarmat şi scos în teren, pentru misiunile de salvare. La Drobeta-Turnu Severin şi Timişoara, pe lângă pompierii aflaţi în serviciu au fost alertate şi restul cadrelor de pe celelalte ture.

La nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă a fost activat şi funcţionează permanent Centrul Operaţional de Comandă, de unde se monitorizează şi se dispun măsuri în funcţie de evoluţia situaţiei. “Am cerut conducerii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din judeţele limitrofe celor afectate de inundaţii să fie pregătite să susţină misiunile aflate acum în derulare cu forţe şi utilaje suplimentare”, anunţă Gabriel Oprea.

În acest interval se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de inundaţie (cod portocaliu) pe râurile din bazinele hidrografice: Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna (judeţele Timiş şi Caraş-Severin).

Totodată, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale pe unele râuri mici din judeţele: Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj şi creşteri importante de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie (cod galben) pe râurile din bazinele hidrografice: afluenţii Mureşului şi Crişului Alb din judeţul Arad, Bega Veche, Bega, Timiş, înTimiş, Desnăţui şi afluenţii Motrului şi Jiului inferior (jîn udeţele Mehedinţi şi Dolj).

În Timiş locuitorii din satele Hodoş şi Sinersig au făcut nopţi albe după ce apele au intrat în localităţi şi au inundat zeci de gospodării. Marţi dimineaţă apele s-au retras, însă atenţia autorităţilor s-a mutat, din nou, în zona Gătaia, acolo unde se pare că apele vor creşte din nou.

Problema cea mai mare au avut-o cei care locuiesc în satul Hodoş, comuna Darova. Apa a inundat străzile iniţial, iar apoi a început să intre în gospodării. În total, în Hodoş şi Sinersig apele au inundat aproximativ 20 de hectare de terenuri agricole, iar mai apoi au intrat în 20 de gospodării.

“Momentan Bârzava ne preocupă în mod deosebit, şi Bega Superioară. Monitorizăm în continuare zona Gătaia, inclusiv partea de diguri refăcute, care au rezistat, în vară, la cote ale apei care au depăşit cele de la viiturile din 2005”, declară subprefectul de Timiş Zoltan Marossy.

Bani pentru refacere şi consolidare după inundaţii, împărţiţi după simpatii

Într-o interpelare adresată, recent, vicepremierului şi ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, deputatul PDL de Timiş, Cornel Sămărtinean a atras atenţia că judeţul a fost uitat, din nou, la alocarea sumelor pentru reabilitările necesare în urma inundaţiilor din această vară. “Guvernul Victor Ponta, al cărui vicepremier sunteţi, pare să fi uitat că pagubele produse de inundaţii în judeţul Timiş au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei şi că în localitatea Gătaia sinistraţii locuiesc în construcţii modulare trimise iniţial în judeţul Dolj, deşi acolo existau deja destule locuinţe temporare pentru sinistraţi”, spune deputatul democrat-liberal de Timiş. Acesta i-a solicitat lui Liviu Dragnea să comunice motivele pentru care Timişul nu a fost cuprins în bugetul pentru reparaţii ale infrastructurii afectate de inundaţii, alături de celelalte judeţe afectate. “Guvernul Ponta a împărţit românii în sinistraţi de «stânga» – Oltenia şi Muntenia – şi sinistraţi de «dreapta» –Banat?”, întreabă Cornel Sămărtinean. O interpelare rămasă fără răspuns…

În luna august a fost publicată în Monitorul Oficial HG 667, prin care se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada aprilie – iulie 2014.

Timişul a fost ignorat, suma de 51 de milioane de lei fiind împărţită între judeţele Argeş, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman şi Vâlcea. Astfel, în Argeş, Vâlcea şi Gorj au fost alocate câte 12 milioane de lei, în Prahova, 3,7 milioane de lei, iar în Teleorman şi în Olt, câte şase milioane de lei.

Aceasta deşi, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat, inundaţiile au produs pagube însemnate în Timiş – imobile şi anexe distruse, străzi şi podeţe afectate, recolte compromise şi drumuri judeţene sparte de ape în zonele localităţilor Gătaia, Denta, Jamu Mare şi Moraviţa. După inundaţiile din vară, Prefectura Timiş a trimis către Guvern evaluarea pagubelor produse în Timiş de inundaţii, cu “rugămintea” ca judeţul să primească bani pentru reabilitări, însă până acum nu a primit niciun răspuns.

Diguri consolidate şi nu prea

Conform specialiştilor locali, după inundaţiile devastatoare din 2005, investiţiile anti-inundaţii din Timiş au refăcut doar infrastructura distrusă şi s-au oprit după câţiva ani. Potrivit unui studiu recent, legat de situaţiile de risc din Timiş, realizat şi plătit de Consiliul Judeţean, la nivelul judeţului riscurile legate de avarierea construcţiilor hidrotehnice pot afecta numeroase localităţi şi terenuri. Riscurile pot fi legate şi de avarierea sau distrugerea lucrărilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de apă cum ar fi Timiş sau Bega).

Potrivit aceluiaşi document, cedarea parţială sau distrugerea digurilor şi a barajelor poate fi produsă de viituri puternice şi ar fi urmată de inundaţii cu efecte catastrofale. Studiul de risc mai arată că zonele care prezintă potenţial de accident tehnologic legat de avarierea construcţiilor hidrotehnice în Timiş sunt în primul rând cele din zona lacului de acumulare de la Surduc şi Murani.

În prezent, lungimea digurilor pe principalele cursuri de apă din judeţ este de 828 de kilometri, astfel că 88 din localităţile timişene sunt apărate relativ bine împotriva efectelor inundaţiilor. În general, în caz de inundaţii, mai spun autorităţile judeţene, au fost înregistrate pagube în localităţile care nu sunt protejate de lucrări cu rol de apărare, făcând excepţie localităţile de pe malul drept al râului Timiş, în zona de frontieră, unde în 2005 digul s-a rupt, producând inundarea localităţilor aflate în zonă.

În cazul unor noi inundaţii de amploare, sinistraţii se descurcă pe cont propriu

Mai grav este că, potrivit datelor făcute publice de către Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, structura care gestionează asigurările obligatorii de locuinţă din România, Timişul este în evidenţe cu 72.143 de asigurări de locuinţe, ceea ce înseamnă un grad de cuprindere de doar 26,34%. Proporţia e şi mai scăzută în zonele de risc, unde inundaţiile din 2005 au făcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliţelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurări, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unor noi calamităţi, vor rămâne, la propriu, în drum. Există zone din Timiş unde la inundaţiile din 2005 Statul a trebuit să refacă sute de case şi unde în prezent foarte puţini sunt localnicii care şi-au încheiat acele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei.

În Foeni, de exemplu, conform evidenţelor Primăriei, sunt destul de puţini cei care şi-au încheiat astfel de poliţe. Situaţia e ceva mai bună la Otelec, o altă comună unde inundaţiile au făcut ravagii în 2005. Aici, în urma lobby-ului făcut de Primărie, mulţi oameni care au case în zone de risc din punct de vedere al potenţialului de inundare au încheiat deja poliţe de asigurare de acest gen. Însă, fiind o zonă cu risc crescut de inundaţii, şi valoarea asigurărilor a fost mai mare. Dar Primăria a încercat să-i convingă că e nevoie de această asigurare, pentru a fi despăgubiţi, şi până acum 70% din cei care au imobile în zonele cu risc crescut de inundaţie şi-au făcut aceste asigurări.

În Gătaia, un alt punct cu risc crescut de inundaţii de pe harta judeţului, puţini sunt localnicii care şi-au încheiat până acum asigurări obligatorii ale locuinţei.