Ultimele articole ale autorului


Ce nu e în regulă cu abuzul în serviciu?

Indiferent de decizia CCR privind abuzul în serviciu, articolul 297 din Codul Penal, ambiguu formulat, ar trebui modificat urgent. Nu dezincriminat, ci reglementat clar. Pentru a nu lăsa loc de interpretări şi abuzuri.   Judecătorii CCR au discutat în şedinţa de marţi, 24 mai, pe tema dezincrimării abuzului în serviciu, o faptă care, în România, este prevăzută în două legi: Codul Penal şi Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Nu este clar, însă, dacă vorbim despre o faptă pedepsită de două legi distincte – deşi, de ani de zile, DNA încadrează abuzul în serviciu pe Legea 78/2000, iar Parchetul General, pe Codul…

Citeşte articolul   

USL şi ironia istoriei

În 2012, liderii USL – cea mai puternică alianţă politică din istoria post-decembristă – au vrut să scrie istorie. Ironia istoriei face ca, în 2016, să fie deja ei înşişi istorie. Ieşiţi din scenă neînchipuit de repede şi în mod urât. Iar marile lor proiecte sunt şi ele istorie.   Se încheie, curând, un ciclu electoral care a început tumultuos, acum patru ani. Toate acţiunile din vara lui 2012, derulate în câteva zile, au indicat premeditarea  unei lovituri de stat. Tot planurile de atunci – când nimeni şi nimic părea să nu poată sta în calea noii puteri USL –,…

Citeşte articolul   

De ce doar Titus Corlăţean?

DNA cere, în dosarul „Votul din Diaspora”, începerea urmăririi penale a lui Titus Corlăţean, în calitate de fost ministru de Externe. Dat fiind că MAE s-a comportat discreţionar şi în turul întâi al prezidenţialelor din 2014, şi în al doilea, întrebarea este de ce doar Titus Corlăţean?   Între cele două tururi de scrutin prezidenţial din noiembrie 2014, pe fondul scandalului „Votul din diaspora”, Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe la vremea aceea, demisiona. Scriam atunci că demisia lui de la conducerea MAE nu rezolvă fondul problemei, atâta timp cât românii din diaspora aveau la dispoziţie, şi în turul doi, la…

Citeşte articolul   

Marele absent

Preşedintele României şi-a asumat rolul marelui absent de la ceremonia de inaugurare a sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu. Gafă? Precauţie? Sau schimbarea viziunii de politică externă?   România a trăit azi un moment istoric: operaţionalizarea sistemului de apărare antirachetă de la Baza Militară Deveselu. Un moment de la care a lipsit, însă, preşedintele României, Klaus Iohannis. Deşi, şeful statului este şi comandantul Forţelor Armate, şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – autoritatea investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Totuşi, de ce a lipsit dl…

Citeşte articolul   

Mari semne de întrebare în războiul DNA-SIE

Prezentarea SIE, de către procurorul-şef al DNA, drept un sabotor al anticorupţiei lasă în urma sa o serie de semne de întrebare. La fel ca scandalul de spionaj „Black Cube”, pe care l-a succedat la puţin timp.   SIE a fost prezentat opiniei publice, zilele trecute, ca sabotor al anticorupţiei. O acuzaţie venită de la vârful DNA. Interesant, nepomenită până acum la vreun bilanţ al DNA sau al SIE. Concret, procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, a afirmat că, de când se află la conducerea structurii anticorupţie, adică din primăvara lui 2013, nu a primit nicio sesizare de la SIE, lăsând…

Citeşte articolul   

Famiglia PSD

Din cinci șefi de partid pe care PSD i-a avut de la înființare, patru au ori au avut probleme cu legea. Doi sunt puși sub acuzare, iar doi au fost condamnați deja definitiv. Partidul nu s-a dezis, însă, de niciunul dintre ei. Sfidând printr-un comportament de tip famiglia.   „Părerea colegilor a fost că o retragere a mea ar aduce deservicii partidului și o descurajare a membrilor de partid”. Acesta a fost anunțul făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, la scurt timp după aflarea sentinței date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul „Referendumul”. Sentință care i-a adus…

Citeşte articolul   

Mihai Maci: „Ceea ce am văzut după 2008 a fost epifenomenul unei stări de vid al educaţiei”

Mihai Maci, autorul celebrului eseu „Cum produce şcoala tâmpiţi” şi al recentului volum „Anatomia unei imposturi. O şcoală incapabilă să înveţe", punctează, într-un interviu pe care ni l-a acordat, câteva dintre cauzele care au dus la situaţia ca şcoala românească să producă tâmpiţi, industrial şi cu metodă.    „Elevii sunt antrenaţi în mod viguros să ignore, dacă nu cumva chiar să urască cititul” Domnule Mihai Maci, aţi publicat recent un volum despre situaţia dezastruoasă în care se află învăţământul românesc, intitulată sugestiv „Anatomia unei imposturi. O şcoală incapabilă să înveţe”, aţi scris eseuri pe tema educaţiei. Rezumativ, cum a ajuns educaţia din…

Citeşte articolul   

Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm: „SUA îşi schimbă abordarea faţă de ameninţarea rusă”

Ambasadorul SUA la București, E.S. Hans Klemm, s-a aflat, la sfârșitul săptămînii trecute în prima sa vizită la Timișoara, unde a avut întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, cu oameni de cultură şi reprezentanţi ai mediului universitar. L-am invitat la un dialog privind rolul României în securitatea flancului estic al NATO, criza migranților, controlul serviciilor de informații, modul în care SUA se pregătesc să contracareze propaganda anti-americană și anti-NATO, tot mai prezentă și în România, și expansiunea extremismului.   „NATO își consolidează prezenţa pe termen lung în România și pe flancul estic” CV Hans Klemm   Diplomat de carieră cu…

Citeşte articolul   

Umbra securisto-legionară

În contextul politicii de expansiune a regimului de la Kremlin, care încurajează succesul naţionalismului în Europa, aruncarea pe scena politică a unor oameni de o asemenea factură şi, mai mult, înlesnirea accederii lor la putere este extrem de periculoasă. Cu atât mai mult cu cât în peisaj se văd oameni din facţiunea securisto-legionară.   În contextul revirimentului partidelor naționaliste şi ultranaţionaliste, anti-sistem, eurosceptice, manifestat la nivelul unei Europe confruntate deja cu o criză economică severă şi cu derive financiare, naţionalismul exacerbat este introdus insidios şi în România. Cu toate că, se ştie, regimul de la Kremlin – a cărui dorinţă…

Citeşte articolul   

Va răspunde cineva pentru sabotarea Dosarului Revoluţiei?

Declaraţia procurorului general al României, care a însoţit dispoziţia de redeschidere a Dosarului Revoluției, confirmă oficial modul în care procurori ai Parchetului General și-au bătut joc de acest caz care vizează fapte de o gravitate extremă. Într-un sistem de justiție funcţional, această declaraţie nu ar rămâne fără urmări.   În iureșul mediatic creat de scandalurile “Panama Papers” și “Black Cube”, redeschiderea Dosarului Revoluției, din dispoziția procurorului general interimar al României, Bogdan Licu, a fost un subiect care a intrat, pe nedrept, într-un con de umbră. Este decizie care cere atenție. Pe de o parte, pentru că repară o inechitate gravă…

Citeşte articolul   

Tăcerea sfidătoare a Ministerului Transporturilor exasperează familia uneia dintre victimele accidentului aviatic din Apuseni

"Domnule ministru, ce trebuie să mai facem pentru ca petiţia formulată să fie soluţionată?"

Familia uneia din victimele accidentului aviatic din Apuseni îi cere, de luni de zile, ministrului Transporturilor să-i comunice dacă toţi membrii Comisiei de Investigaţii care a cercetat cauzele tragediei aviatice au avut competenţa legală să participe în calitate de investigatori la acea anchetă. Ministerul Transporturilor tace.   De cinci luni, în aşteptarea unui răspuns care ar fi trebuit dat în 30 de zile Familia Aureliei Ion, victimă a accidentului aviatic din Munţii Apuseni, din 21 ianuarie 2014, a adresat, azi, o scrisoare deschisă ministrului Transporturilor, Dan Costescu. Numindu-l răspunzător de pasivitatea angajaţilor ministerului şi de informaţiile neadevărate pe care aceştia…

Citeşte articolul   

O capcană cu destinatar incert

Pentru opinia publică, scandalul „Black Cube” este, în momentul de faţă, o ecuaţie cu multe necunoscute. De fapt, cu cât încerci să-ţi oferi un răspuns cert, cu atât îţi dai seama că te pierzi în necunoscute.   Nu e clar ce au urmărit reprezentanţii firmei israeliene de investigaţii private Black Cube. Intimidarea procurorului general al DNA, Laura Codruţa Kovesi (aşa cum rezultă din mandatul de arestare emis pe numele a doi angajaţi ai firmei, „Mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al DNA, prin încercarea «de a găsi activităţi de corupţie»”, nu şi…

Citeşte articolul   

Omerta în numele interesului naţional

Cinci instituţii ale Statului Român refuză să facă publice informaţii privind componenţa, finanţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Asta, cu toate că e finanţată din bani publici şi girată de instituţii din sistemul de securitate naţională.   Deşi în România există o lege, 544/2001, care îi oferă unui jurnalist, unui simplu cetăţean posibilitatea să solicite şi să obţină informaţii privind finanţarea şi funcţionarea unei instituţii publice şi care obligă instituţiile să răspundă la astfel de solicitări, atunci când de undeva de sus este impusă tăcerea asupra unui subiect, nimeni nu-şi permite să încalce această regulă. În faţa…

Citeşte articolul   

Cum a ajuns Victor Ponta cel mai iubit dintre intelectuali

Cum a ajuns un politician acuzat de plagiat, Victor Ponta, cel mai iubit dintre intelectuali? Se poate spune că pe aceeași filieră pe care partidul său, PSD, este cotat, în ciuda problemelor prin care a trecut, drept cel mai bun partid.   Victor Ponta, aflat de aproape patru ani în centrul unui scandal național și internațonal de plagiat al lucrării sale de doctorat – timp în care nici nu a demisionat din funcția de premier, din cauza acestui „amănunt” din CV, nici nu i-a fost retras titlul academic – a fost desemnat de către români drept cel mai apreciat intelectual…

Citeşte articolul   

Un lector si fostul rector al Academiei de Poliţie, chestorul Gheorghe Popa, vizaţi penal într-un caz de plagiat

Plagiatul este reclamat de un fost procuror al DIICOT

Un fost procuror al DIICOT a descoperit că trei articole i-au fost plagiate de un lector al Academiei de Poliţie. Instituţie a cărei conducere, după confirmarea plagiatului, nu a sesizat organele de cercetare penală. Aşa s-a ajuns în situaţia ca şi lectorul care a plagiat, dar şi fostul rector al Academiei de Poliţie, chestorul Gheorghe Popa, să ajungă în atenţia Justiţiei.   Trei plagiate din acelaşi autor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dispus, recent, începerea urmăririi penale intr-un dosar de plagiat. Asta, după ce pe numele Gianinei Anemona Radu, lector universitar dr. la Academia de Poliţie „Alexandru…

Citeşte articolul   

Să nu-i lăsăm singuri!

„Toţi cei care încearcă din interior să lupte cu un sistem asfixiant sfârşesc inevitabil prin a fi înghiţiţi, izolaţi, sfâşiaţi în bucăţi…” Sunt cuvinte pe care le-am văzut la finalul filmului lui Tudor Giurgiu, De ce eu?, realizat în memoria procurorului Cristian Panait. Mi-am amintit de acestea și de povestea lui Cristian Panait în timp ce citeam cartea polițistului brașovean Marian Godină, Flash-uri din sens opus, un om care se opune și el, la o altă scară, sistemului.   Sigur, în cele două „povești” este vorba despre vremuri diferite, despre instituții diferite, despre mize diferite. Dar au în comun sistemul și modul în…

Citeşte articolul   

După MapN, MAI şi SRI

Nici Guvernul nu oferă informaţii despre academicienii lui Gabriel Oprea

După MapN, MAI şi SRI, şi Guvernul României  refuză să dea detalii despre Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale.   După ce trei instituţii – MapN, MAI şi SRI – care girează, prin lege, funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale s-au eschivat de la a ne oferi detalii despre componenţa şi funcţionarea  acestei instituţii finanţate din bani publici, la începutul lunii februarie am trimis şi la Guvernul României o solicitare de informaţii. Am cerut să ni se comunice: Care a fost bugetul pe anul 2015 al ASSN? Din această sumă, cât a provenit de la bugetul de stat, cât…

Citeşte articolul   

Doar SRI pierde?

După decizia de azi a CCR rămâne întrebarea: doar SRI pierde? Pentru că, momentan, nu se ştie în cât timp se va realiza şi se va aplica o nouă reglementare care să fie fumcţională şi care să permită Parchetelor să aibă logistica pentru a prelua aceste atribuţiuni. Şi nu se ştie nici cu câte dosare penale – de mare corupţie, de crimă organizată – se va merge mai departe.   SRI este, de ani de zile, un pilon important în combaterea marii corupții. Nu-i poate contesta nimeni acest rol. Mari dosare de corupție, care au implicat prejudicii imense și care…

Citeşte articolul   

Ce are de ascuns Ministerul Transporturilor în investigaţia accidentului aviatic din Apuseni?

Familia uneia dintre victimele accidentului aviatic din Munţii Apuseni, din ianuarie 2014, a cerut, de câteva luni, Ministerului Transporturilor să dispună o verificare a comisiei de investigaţie care a anchetat accidentul, având suspiciuni în privinţa competenţei unora dintre investigatori. Ministerul Transporturilor nu a dat încă un răspuns. La fel tratează şi solicitarea de informaţii trimisă de presă, deşi legea îl obligă la un răspuns.   În 11 februarie am publicat un articol referitor la baterea pasului pe loc în ancheta privind accidentul aviatic din Apuseni, din ianuarie 2014, în urma căruia şi-au pierdut viaţa studenta Aurelia Ion şi pilotul Adrian Iovan….

Citeşte articolul   

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună: „O luptă eficientă anticorupţie nu se poate face numai prin acţiunea represivă a statului”

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, s-a aflat, ieri, la Timişoara, la bilanţul activităţii pe 2015 al Curţii de Apel Timişoara. Am invitat-o la un dialog axat pe câteva teme: motivarea Curţii Constituţionale privind interceptările făcute de SRI, ridicarea MCV, reînvestirea procurorului general al DNA, perspectivele luptei anticorupţie, dar şi posibilele ameninţări viitoare la adresa acesteia.   „Ne-am pregătit în anticiparea deciziei CCR cu o ordonanţă de urgenţă care să facă posibilă eliminarea SRI ca intervenţie umană în interceptări” A stârnit controverse decizia CCR de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Noul Cod de Procedură Penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror…

Citeşte articolul