La fel ca în cazul patrimoniului sindical, rămas, în multe situaţii al nimănui, fiind intabulat pe structuri care nu mai există de zeci de ani, o bucată din Bastionul timişorean – construcţia poate cea mai reprezentativă pentru oraş – este, scriptic, a nimănui. Adică aparţine, în acte, Consiliului Popular al judeţului Timiş, structură desfiinţată de zeci de ani. Acum, Consiliul Judeţean Timiş s-a gândit să şi-o treacă în proprietate, fiind însă aşteptate divergenţe serioase pe această temă cu Primăria Timişoara.   „Revelaţii”, după 23 de ani Mai nou, nu trece nicio săptămâ­nă fără să iasă la iveală tot felul de…

Proiectul Primăriei Timişoara, legat de realizarea la Grădina Zoologică a unei clădiri educaţionale, ar putea fi demarat în perioada următoare, fiind întreprinse demersurile pentru emiterea acordului de mediu. Aceasta, deşi mai mulţi consilieri avertizează că preţul pe metrul pătrat construit al respectivei construcţii este aproape dublu faţă de preţul pieţei şi că soluţiile tehnice aferente proiectului nu sunt cele mai potrivite, punct de vedere împărtăşit şi de conducerea Primăriei Timişoara, care promitea o analiză a costurilor aferente acestui proiect şi o scădere a devizului, lucru care nu s-a mai întâmplat.   Proiectul merge mai departe În această săptămână, Primăria Timişoara…

În momentul de faţă, nu Timişoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favorită pentru finanţarea acestei investiţii, ci Iaşiul. Vina pentru această situaţie poate fi căutată la administraţia judeţeană, care a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaş la Remetea Mare. La Recaş exista un studiu de fezabilitate, un proiect aprobat şi un teren alocat de Stat, care nu trebuia cumpărat prin exproprieri, ca în cazul variantei cu Remetea Mare. Iată că acum această răzgândire a autorităţilor judeţene se întoarce împotriva proiectului, pentru că Intermodalul de la Iaşi…

De ani de zile, atât la Primăria Timişoara, cât şi la Consiliul Judeţean Timiş hărţile de zgomot, ca şi studiile de fezabilitate, sunt prezenţe constante pe lista de cheltuieli realizate din bani publici. Şi dacă, în cazul studiilor de fezabilitate, au existat nu o dată scandaluri în plen legate de finalitatea şi oportunitatea acestora, multe rămânând simple planuri pe hârtie, pentru investiţii megalomane, fără şansă de realizare, şi în cazul hărţilor de zgomot există semne de întrebare. Argumentaţia care primează de fiecare dată la întocmirea lor este că trebuie realizate din cauza unei directive europene care stipulează obligativitatea întocmirii lor….

Curtea de Conturi Europeană a nominalizat Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane ca unul dintre sursele de finanţare europeană care în România au întâmpinat cele mai multe probleme, existând erori centralizate legate de gestionare şi plată.   Un program cu multe erori În ultimul raport, publicat zilele trecute, Curtea de Conturi Europeană menţionează „erorile pe care Curtea le-a identificat în România, care repre­zintă o parte semnificativă din indicele global de eroare în domeniul de politi­că de ocupare a forţei de muncă şi afa­ceri sociale”. Comisia Europeană mai identificase anterior erori similare, pe acelaşi program. Prin urmare, C.E. a…

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat zilele trecute că primarii vor beneficia de salarii mai mari şi de schimbarea sistemului de calculare a acestora, în funcţie de numărul de locuitori ai localităţilor, fiind luat în calcul şi un spor pentru fonduri europene. Unii lideri din mediul sindical spun că nu e normal să fie uitaţi funcţionarii care se ocupă de implementarea efectivă a acestor proiecte.   Prime de primari Demonstrând că e consecvent în ideile sale, vicepremierul Liviu Drag­nea a reluat zilele trecute teoria vehi­culată în urmă cu ceva vreme, con­form căreia salariile primarilor trebuie mărite consistent şi rapid. „(…) Vreau…

Folosirea iresponsabilă a unor îngrăşăminte chimice în agricultură, dar şi gestionarea deficitară a dejecţiilor de la fermele de creştere a animalelor face ca în 14 localităţi din Timiş să existe în momentul de faţă depăşiri periculoase ale concentraţiilor de nitraţi şi nitriţi din apă. Această poluare afectează în egală măsură şi produsele agricole recoltate de pe suprafeţe contaminate excesiv cu nitraţi şi nitriţi. Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului vede ca măsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile şi articolele din presă.   Poluare extinsă Încă de anul trecut, autorităţile locale şi centrale au recunoscut că există o…

Cei care îşi mai aduc aminte de pliantele electorale distribuite de U.S.L. în Timişoara ştiu că închiderea inelului de centură al Timişoarei, pentru devierea totală a traficului greu, care să nu mai traverseze oraşul, era cap de listă, ca una dintre promisiunile asumate ce urmează a fi puse în practică rapid. După un an şi jumătate de la alegeri, proiectul pare să fie pe deplin uitat, şi sunt şanse destul de mici să fie iniţiat în următorii doi – trei ani.   Responsabilitatea, transferată spre Compania Naţională de Autostrăzi La ultima şedinţă de plen grupul de consilieri locali ai P.D.-L….

De aproximativ cinci ani, Consiliul Judeţean Timiş tot anunţă că va renunţa la participarea ca acţionar în diverse societăţi comerciale de la care nu obţine profit. Concret însă, nu a realizat nimic în ultimii ani. Nici acum conducerea C.J. Timiş nu dă semne că intenţionează să-şi lichideze portofoliul de acţionariate inutile. Se aşteaptă însă verdictul unei noi comisii care va analiza, începând cu această săptămână, fiecare afacere în care administraţia judeţeană este acţionar.   Noua comisie se întruneşte în această săptămână Au trecut mai mult de cinci ani de când Consiliul Judeţean Timiş a reali­zat o primă analiză a portofoliului…

În urmă cu şapte – opt ani, mansardarea vechilor blocuri comuniste a fost văzută ca o soluţie la criza locativă manifestată şi în Timişoara. Pe considerentul că era o afacere profitabilă pentru constructori şi asigura apartamente noi şi ieftine pentru tineri, în zone bune, mansardarea a cunoscut o dezvoltare care, la Timişoara, a fost oprită doar de criză. După câţiva ani de regres, mansardarea pare să se reia, nu la cotele din 2008, dar într-un ritm care îi asigură continuitate.   Un proces cu continuitate Fără să mai aibă amploarea de dinainte de 2009, procesul de man­sardare a blocurilor construite…

Reprezentanţii mai multor O.N.G.-uri avertizează că, prin forma actuală a proiectului descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea putere absolută în domeniile mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii pe aceste segmente fiind imposibil. Din acest punct de vedere, perspectivele nu sunt foarte optimiste nici în Timiş, unde autorităţile locale au la activ numeroase cazuri de gestionare dezastruoasă a problemelor legate de mediu şi patrimoniu.   Auto-control şi auto-reglementare Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de O.N.­G.-uri, a anunţat săptămâna tre­cută că, dacă proiectul des­cen­tralizării va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a…

La o primă estimare preliminară a efectelor reducerii TVA-ului la produsele de panificaţie, reprezentanţii industriei de profil susţin că a scăzut procentual evaziunea fiscală. Chiar şi aşa, efectele benefice promise pentru cumpărător – respectiv o ieftinire simţitoare a pâinii întârzie să apară, inclusiv în vestul ţării.   Evaziune fiscală mai mică, preţuri, în general, la fel de mari   Conform conducerii patronatu­lui Rompan, din industria de panifi­caţie, producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine, cu 15%, după reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, începând cu 1 sep­tem­brie. Procentele nu se ştie cu pre­cizie…

Nu este niciun secret că marja de creditare s-a redus şi în Timiş în mod drastic în cazul băncilor, numărul clienţilor eligibili pentru un credit, care încă nu au angajamente de plată de acest fel, reducându-se foarte mult. În aceste condiţii, o parte din instituţiile financiare nebancare care oferă soluţii de creditare alternative, par să cunoască o perioadă de dezvoltare. Multe din aceste I.F.N.-uri au însă dobânzi mari, proporţionale cu riscul asumat. Sunt economişti timişeni care avertizează că oamenii trebuie să analizeze bine dobânzile şi suma care va trebui rambursată înainte de a se angaja într-un astfel de împrumut.   …

Timişoara a mai asistat la un episod regretabil din “odiseea retrocedărilor”, Secţia de Pneumologie şi laboratorul Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu” fiind evacuate de către proprietarii oficializaţi prin decizia instanţei. Aceasta deşi există în derulare la nivelul D.N.A. o anchetă menită să lămurească multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al unităţii spitaliceşti timişorene. Pe lângă lipsa unor rezultate concrete în această anchetă, este greu de crezut că investigaţia ar mai putea schimba ceva din punct de vedere al proprietăţii asupra imobilelor, care par pierdute definitiv de către Stat.  Un…

Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, există şanse destul de mari ca banii alocaţi pentru programul de distribuţie de mere în şcoli să rămână necheltuiţi, din cauza sincopelor legate de organizare. Anul trecut, în ciuda eforturilor de promovare a unei alimentaţii sănătoase şi a disponibilităţilor financiare existente, doar patru şcoli din judeţ au derulat programul de distribuţie gratuită de mere pentru elevi. Trecerea administrării acestui program de la Primării la Consiliul Judeţean Timiş nu pare să fi schimbat mare lucru. Dacă pentru distribuţia de mere în anul şcolar 2012 – 2013 se dădea anunţ pe portalul de…

Eşecul privatizării C.F.R. Marfă a dus la analizarea situaţiei economice a acestei companii şi a felului în care a fost gestionată în ultimii ani. O concluzie a fost că una dintre cele mai neinspirate măsuri care au viciat în ultimii ani activitatea C.F.R. Marfă este aşa-zisa regionalizare – împărţirea companiei pe patru sucursale –, proces care a dus la desfiinţarea Regionalei C.F.R. Marfă Timişoara. Măsura a fost luată, deşi au existat încă de atunci controverse şi mari rezerve legate de această permutare.   Recunoaşterea unui adevăr ştiut de toţi După eşuarea privatizării C.F.R. Marfă, la nivelul Parla­mentului, cu prilejul moţiunii…

Mii de cadre didactice au protestat miercuri în Piaţa Victoriei, din Capitală, cerând alocarea a 6% din PIB pentru Învăţământ, prin scandări ca „Fără educaţie, moare orice naţie”. De la aceste proteste nu au lipsit sindicaliştii timişeni din Educaţie.   Proteste de amploare La protestul organizat miercuri, 6 noiembrie, de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ s-au adunat dascăli din Capitală şi din numeroase judeţe, printre care şi Timişul, care au venit cu fluiere, steaguri şi pancarte cu mesaje printre care „Fără şcoală = popor analfabet” şi „Respectaţi resursa umană din Educaţie sau va pleca”. Manifestanţii au scandat: „Solidari­ta­te!”, „Grevă generală!”,…

Deşi nu este nicio noutate faptul că există persoane care câştigă sume deloc mici din cărăuşia transfrontalieră, pe care o fac zilnic sau de mai multe ori pe zi, abia acum Direcţia Generală a Vămilor a decis să ia măsuri ferme pentru limitarea acestui fenomen. Sunt vizaţi nu doar “turiştii” cu ţigări declarate ca fiind de uz personal de la frontiera cu Serbia, ci şi cei cei care aduc în ţară alcool, ulei, zahăr, tărâţe sau legume.   Un fenomen vechi, cu reglementări noi Nu se ştie de ce abia acum Direc­ţia Generală a Vămilor a decis că este momentul…

După ce ani de zile a susţinut că e la fel de interesată ca şi Consiliul Judeţean în preluarea de acţiuni de la Aeroport, acum, Primăria Timişoara a fost de acord să accepte ca Aeroportul să fie trecut în subordinea C.J. Timiş, urmând ca ulterior să primească o cotă-parte din acţiuni. Deşi nu se ştie când se va întâmpla acest lucru şi nici-cota parte care îi va fi atribuită, dacă îi va fi atribuită.   “Undă verde” de la Primărie La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Local Timişoara a adoptat o hotărâre prin care îşi dădea acordul pentru preluarea de către…

Pentru că încă de la momentul parafării de către Primăria Timişoara a schimbului de terenuri care a dus la demolarea construcţiei cunoscută sub numele “Acvariu”, din Piaţa Operei, existau dubii legate de justeţea acestei tranzacţii, au existat solicitări din partea unor consilieri locali, menite să lămurească, pe baza opiniei unor experţi, dacă schimbul a fost sau nu unul corect pentru Municipalitate. Consilierul local Bogdan Herzog spune că aşteaptă de aproape un an răspuns în acest sens de la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi şi că impresia sa este că nu se doreşte să se clarifice situaţia. O solicitare fără răspuns…