Timişul se menţine sub media promovabilităţii înregistrate la nivel naţional

La trei licee nu există niciun elev promovat

EINDEXAMEN-VWO-NEDERLANDSTrei licee tehnologice din Timiş nu au avut niciun elev promovat la bacalaureat, iar la alte 23 de licee au promovat mai puţin de zece elevi din totalul celor înscrişi. Cifre care poziţionează Timişul sub media naţională a promovabilităţii. Responsabili pentru rezultatele obţinute de elevi se fac mai mulţi factori. Printre care slaba calitate a pregătirii individuale a elevilor, numeroasele vicii ale sistemului, care se dovedeşte prea rigid şi complet inadecvat cerinţelor pieţei de muncă, dar şi din ce în ce mai precara pregătire profesională a cadrelor didactice.

 

Contestaţiile au modificat cu un procent rata de promovare

Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş a făcut cunoscute, zilele trecute, rezultatele examenului de bacalaureat, după analizarea contestaţiilor. Potrivit datelor furnizate de inspectorul şcolar general Aura Danielescu, după etapa contestaţiilor, alţi 49 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat, fapt care a modificat uşor procentul de promovabilitate în judeţ, de la 56,09%, cât a fost anunţată iniţial promovabilitatea totală (promoţia curentă şi promoţiile anterioare), la 57,19%. Cu acest rezultat, Timişul se menţine sub media promovabilităţii înregistrate la nivel naţional (60,65%) după soluţionarea contestaţiilor.

În ceea ce priveşte promovabilitatea promoţiei curente, după analizarea contestaţiilor, procentul a crescut de la 62,89% la 63,91%, în vreme ce promovabilitatea promoţiilor anterioare s-a modificat de la 22,89%, iniţial, la 24,34%, după soluţionarea contestaţiilor.

Din analiza datelor care reflectă situaţia notelor obţinute de elevi în urma soluţionării contestaţiilor rezultă că o parte dintre acestea s-au soldat cu mărirea notelor. Astfel, dacă înainte de soluţionarea contestaţiilor, 329 de elevi au fost evaluaţi cu note între 9 şi 9,99, după soluţionarea acestora numărul elevilor situaţi pe acest segment a crescut la 338. Pe segmentul notat cu note între 6 şi 6,99, numărul elevilor a crescut de la 748 la 790.

Numărul notelor mărite în urma soluţionării contestaţiilor a fost de 234, numărul notelor care au fost micşorate a fost de 195 şi au rămas neschimbate 627 de note. Din totalul modificărilor de note, ajustări pozitive au fost operate, cu 0 până la 0,5 puncte, în 42 de situaţii, cu 0,5 până la 1 punct în 149 de situaţii, cu 1 până la 1,5 puncte în 40 de situaţii şi cu mai mult de 1,5 puncte în doar 3 situaţii.

Scăderi de note au fost operate, cu 0 până la 0,5 puncte, în 37 de situaţii, cu 0,5 până la 1 punct în 110 situaţii, cu 1 până la 1,5 puncte în 47 de situaţii şi cu mai mult de 1,5 puncte într-o singură situaţie.

În total, în urma soluţionării contestaţiilor, s-au înregistrat 234 de situaţii în care notele au crescut în urma recorectării lucrărilor, 195 de situaţii în care notele au fost micşorate şi 627 de note care au rămas neschimbate, în urma soluţionării contestaţiilor.

Fără media 10

În topul liceelor cu cea mai bună promovabilitate la examenul de bacalaureat (prima sesiune din 2014) conduce Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, cu 99,26% promovabilitate totală, un singur candidat respins, 135 de candidaţi promovaţi, dintre care 43 cu medii cuprinse în intervalul 9 – 9,99, urmat de Colegiul Naţional Bănăţean, cu 96,74% promovabilitate, 7 candidaţi respinşi, 208 reuşiţi, 72 cu medii cuprinse în intervalul 9 – 9,99, şi Colegiul Naţional „C.D. Loga”, cu 96,21% promovabilitate, 8 candidaţi respinşi, 203 reuşiţi, dintre care 62 cu medii cuprinse în intervalul 9 – 9,99.

Trei licee cu promovalbilitate zero

La polul opus, s-au situat Liceul Tehnologic Agricol Orţişoara, Liceul Tehnologic „Cristofor Nako”, din Sânnicolau Mare, şi Liceul Tehnologic „Petru Mitroi” din Biled, la care niciunul dintre elevii înscrişi la examenul de bacalaureat nu a promovat.

Liceul Particular „Henri Coandă”, din Timişoara, a înregistrat un singur elev promovat, în vreme ce Colegiul Tehnic de Vest, din Timişoara, Liceul Teoretic „Socrates” şi Liceul Teoretic Special „Iris”, din Timişoara, au înregistrat doi elevi promovaţi. La Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiş”, din Timişoara, şi la Liceul Tehnologic Industrial de Transporturi Auto Timişoara au fost declaraţi promovaţi câte trei elevi, iar la Colegiul Tehnic

„Dimitrie Leonida”, Liceul „Ioan Slavici” şi Liceul UCECOM „Spiru Haret”, din Timişoara, câte şase elevi au fost declaraţi promovaţi la prima sesiune din acest an a examenului de bacalaureat.

Un sistem de învăţământ anacronic, care le întreţine elevilor iluzia cunoaşterii

Identificarea cauzelor reale şi a problemelor de fond care au condus la rezultatele obţinute de elevi la examenele de evaluare naţională din acest an, precum şi generarea unor dezbateri capabile să susţină o serie de acţiuni reformatoare ar putea constitui o parte din premisele dezirabilei însănătoşiri a sistemului românesc de învăţământ. Un sistem despre care se apreciază că este anacronic, afectat de inerţie, dornic să le întreţină elevilor iluzia cunoaşterii şi că îşi propune, din raţiuni populiste, să îi conserve în rândurile sale pe mediocri. În plus, sistemul rămâne încă mult prea captiv în mâinile politicienilor, care dovedesc, fără scrupule, că îl pot nimici cu o singură trăsătură de condei. Dovadă şi controversata OUG 49/2014. Un sistem în care, însă, pare că nimeni nu este tras la răspundere, deşi o seamă de eşecuri sunt perpetuate nonşalant de mai mulţi ani.

Înainte încă să se fi stins ecourile generate de analiza la rece a rezultatelor obţinute de elevii claselor a XII-a şi a XIII-a la examenul de bacalaureat, s-au iscat şi discuţiile pe marginea controversatei OUG 49/2014, propunere legislativă care mutilează brutal o parte din prevederile Legii Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011), beneficiind, însă, de susţinerea explicită a reprezentanţilor sindicatelor din învăţământ, dar şi de opinii favorabile exprimate de către reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor.

mircea_micleaReferindu-se la întreg acest context şi la modul în care Guvernul Ponta înţelege acum să modifice conţinutul Legii 1/2011, profesorul universitar Mircea Miclea, unul dintre artizanii actualei Legi a Educaţiei Naţionale, a avertizat recent, într-un interviu acordat Ziare.com, asupra primejdiei reprezentate de modul intempestiv şi neîntemeiat pe o documentare prealabilă a consecinţelor în care se urmăreşte introducerea acestor modificări: „Mediocritatea şi grupurile de interese se legitimează întotdeauna prin populism”. Potrivit lui Mircea Miclea, „trăim într-o ţară în care înţelepciunea pixului e mai tare decât datele empirice” şi analiza riguroasă care au premers adoptarea, în 2011, a actualei Legi a Educaţiei Naţionale.

În plus, mai semnalează el, ceea ce se încearcă acum, prin prevederile OUG 49/2014, vizează doar cosmetizarea efectului, nu tratarea cauzelor care au condus la actuala stare de fapt şi care are legătură, printre altele, cu pregătirea profesională precară a cadrelor didactice, cu modul defectuos în care este întocmit curriculum-ul şcolar, cu lipsa unei orientări în carieră a elevilor şi cu notarea distorsionată a elevilor pe durata şcolarizării, situaţie care nu face decât „să le încurajeze elevilor iluzia cunoaşterii”.

Realitatea este muşamalizată, în loc ca ea să genereze decizii şi acţiuni reformatoare”, atenţionează prof. Mircea Miclea, relevând că statisticile oferă indicii despre faptul că aproximativ 40% dintre absolvenţii de liceu din acest an au dovedit că nu pot face faţă standardelor naţionale de evaluare. „De cel puţin trei ani avem cam aceleaşi rezultate la Capacitate şi Bacalaureat care, din păcate, concordă cu rezultatele obţinute la PISA. A fost penalizată vreo şcoală, vreun profesor sau director pentru aceste rezultate? Nu. A iniţiat ministerul, aşa cum ar fi trebuit un program de intervenţie preventivă: să identifice copiii, şcolile cu risc şi să stabilească un plan de măsuri monitorizat riguros, pentru reducerea riscului de eşec? Nu!”. Potrivit aprecierii prof. Mircea Miclea, perpetuarea unei stări de fapt, fără însă ca responsabilii din învăţământ să caute să ofere soluţii, probează obtuzitatea unui sistem care produce erori, dar nu face nimic ca acestea să nu se repete.

Daniel FuneriuLa rândul său, într-un interviu recent acordat RFI, fostul ministru al Educaţiei Naţionale, Daniel Funeriu, a apreciat că actualele propuneri de modificare ale Legii Educaţiei Naţionale vizează demolarea elementelor de calitate şi descurajează performanţa, conducând astfel la scăderea standardelor în învăţământul preuniversitar şi în cel superior şi îngăduind osificarea în funcţiile de conducere a unor persoane, fără a se ţine seama însă de performanţele lor profesionale.

În plus, a mai opinat şi fostul ministru Daniel Funeriu, avertizând asupra unui factor cauzator de neajunsuri în sistemul românesc de învăţământ, „90% din calitatea sistemului e dată de calitatea cadrelor didactice”.

Elevii români, captivi ai unei forme de învăţământ care nu serveşte la nimic?

Alina-Mungiu-PippidiO altă opinie pe marginea modului în care ar trebui interpretate rezultatele obţinute de absolvenţii de liceu la examenul de bacalaureat din acest an a fost formulată recent şi de Alina Mungiu Pippidi, pe platforma online România Curată.

Potrivit acesteia, responsabile pentru rezultatele elevilor ar fi erorile sistemului, care permit perpetuarea modelului unor examene pe care le apreciază a fi „anacronice şi absurde”. În plus, subliniază Alina Pippidi, în vacarmul general iscat după anunţarea rezultatelor primei sesiuni de Bacalaureat, mulţi au fost cei care au trecut cu vederea că „s-au publicat rezultatele pe acest an ale sondajului World Economic Forum despre competitivitatea globală”, care vorbesc despre faptul că suntem pe ultimul loc în UE şi că o asemenea şcoală nu serveşte la nimic. „În condiţiile astea o să vă rog să mă iertaţi că nu mă emoţionez dacă absolvenţii au una, două sau trei şedinţe de Bac, că odată ce ai o programă inadecvată, o abordare pedagogică depăşită şi un examen final care dă măsura la toate aberaţiile care îl preced, măcar o diplomă să le dai la oameni mi se pare firesc, că asta e menirea şcolii, să promovăm pe fiecare”, notează Alina Mungiu Pippidi, potrivit aprecierii căreia românilor le este dificil de ales între „şcoala submediocră creată de atîtea regimuri impotente în a înţelege menirea şcolii în secolul XXI, şi şcoala formelor fără fond propusă de pachetul Bologna plus Funeriu”. Modele de abordare despre care Alina Mungiu Pippidi opinează că „nici împreună, nici separat, nu au potenţialul să ne rupă din cercul vicios şi să ne împingă în cel virtuos”.

În plus, mai spune Alina Mungiu Pippidi, „mai util decât orice lege nouă ar fi să fie daţi afară cei care fac programele, subiectele şi baremele la română, promovând un stil de examen la care elevii învaţă pe de rost comentarii stupide la texte literare. Când o să văd că se întâmplă asta şi subiectele încep să semene cu ce se dă la PISA sau la un test gen SAT o să cred că aceia care fac reforme chiar vor să schimbe ceva

Print Friendly, PDF & Email