Tendinţa de scădere a salariilor tinerilor din zona euro îngrijorează Banca Centrală Europeană

România continuă să rămână în “topul” ţărilor europene cu cele mai mici salarii

SalariuConform unui studiu recent al Băncii Centrale Europene, este îngrijorătoare tendinţa de scădere a salariilor tinerilor în mai multe state europene. În studiu este dat exemplul unor tineri vest-europeni care sunt nevoiţi să se descurce cu “doar” 1.000 de euro pe lună. România nici nu este pomenită în acest document, deşi poate că e ţara europeană cu cele mai mici salarii, iar salariul minim pe economie este negociat doar formal cu mediul patronal şi sindical, lucru remarcat şi de sindicatele din Timiş.

 

Tineri vest-europeni, compătimiţi pentru salarii de 1.000 de euro

Conform unui raport recent făcut public de către Banca Centrală Europeană, tinerii din zona euro sunt cei mai afectaţi de declinul sau stagnarea salariilor din cauza crizei, în Spania şi Portugalia având loc în doi ani, până în 2012, scăderi de 15%, respectiv de 25% ale câştigurilor medii ale acestora, evoluţie considerată îngrijorătoare.

În Spania este dat exemplul unui absolvent de masterat care “a fost nevoit să accepte un salariu de numai 1.000 de euro pe lună pentru un post de web designer la o companie de informaţii şi training în domeniul medical din Barakaldo, în apropiere de Bilbao”, deşi, în urmă cu patru ani, tânărul câştiga de două ori mai mult, ca student, pentru sortarea de documente într-o bancă.

La nivelul zonei euro, tinerii adulţi sunt cei mai afectaţi de deflaţia sau stagnarea salariilor, tendinţă considerată tot mai mult drept un pericol pentru redresarea economică a regiunii.

Slăbiciunea economică a regiunii este un motiv de îngrijorare pentru Banca Centrală Europeană care, în iunie, a luat măsuri de stimulare, devenind prima banca centrală importantă care a adus dobânzile în teritoriu negativ.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luna trecută că şomajul ridicat, cererea şi inflaţia scăzută sunt riscuri pentru stabilitatea preţurilor.

În Italia, industria prelucrătoare a înregistrat în iulie cea mai lentă creştere din ultimele opt luni, iar o uşoară încetinire a avut loc şi în Spania. Spaniolii cu vârste de sub 30 de ani au fost cei mai afectaţi de scăderea salariilor, reflectând şomajul de 42% al acestei categorii, faţă de 25% la nivelul întregii populaţii. Salariul mediu lunar din Spania al tinerilor cu vârste de 20-24 de ani era în 2013 cu 15% mai mic faţă de 2010, la nivelul tuturor grupelor de vârste declinul fiind de numai 0,3%. În cazul celor cu cinci ani mai în vârstă, scăderea salariului mediu a fost de 8%, potrivit institutului spaniol de statistică INE.

În Portugalia, salariul mediu lunar al tinerilor de 18 – 24 de ani a scăzut cu 25% în perioada 2012 – 2013, în timp ce pe ansamblul întregii populaţii a crescut cu 1%, conform celor mai recente date statistice naţionale. Declinul a fost de 17% în cazul persoanelor cu zece ani mai în vârstă.

Puţine state europene publică date statistice pe grupe de vârstă referitoare la salarii, dar modelul este acelaşi în majoritatea ţărilor din zona euro, consideră Zsolt Darvas, economist la institutul de cercetări Bruegel din Bruxelles. El a arătat că există tendinţa ca tinerii să fie angajaţi cu salarii mai mici şi cu contracte temporare de muncă. În Spania, 52% dintre tinerii de până la 30 de ani au contracte de angajare pe termen scurt, faţă de o rată generală de 24% la nivelul tuturor angajaţilor. Pe măsură ce companiile renegociază contractele de muncă, noii angajaţi sunt nevoiţi să accepte salarii mai mici. În Italia, circa 94.000 de tineri de până la 30 de ani au decis să plece din ţară în 2012, din cauza ratei şomajului, care era de 30%.

În ţările în care a avut loc stagnarea sau scăderea salariilor, precum Portugalia şi Grecia, au scăzut şi preţurile, potrivit datelor Eurostat. Germania are una dintre cele mai reduse rate a şomajului din zona euro, de 5,1%, mai puţin de jumătate din media regiunii, iar în cazul tinerilor de 7,3%. Chiar şi aşa, încetinirea inflaţiei a determinat Banca Centrală să încurajeze sindicatele să ceară salarii mai mari, după ani de zile în care a recomandat moderaţie.

România are salarii minime negociate doar formal, acuză sindicatele

În studiul Băncii Centrale Europene, România nu apare pomenită, deşi este unul dintre statele cu cele mai mici salarii din întreaga zonă europeană. Începând de la 1 iulie 2014 a intrat în vigoare cea de-a doua majorare a salariului minim brut pe ţară stabilită pentru anul 2014.

Potrivit Hotărârii pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru anul 2014 erau prevăzute două etape de majorare, una începând cu 1 ianuarie 2014, când salariul minim a crescut de la 800 lei, cât era stabilit în 2013, la 850 de lei, iar cea de-a doua, începând cu data de 1 iulie 2014, când s-a majorat de la 850 de lei la 900 de lei. Ca atare, în prezent, “salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 de lei pe oră”. 

Salariul minim din România (puţin peste 200 de euro) rămâne pe penultimul loc, înaintea Bulgariei (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia.

Teoretic, salariul minim pe economie este stabilit în urma unor negocieri cu structurile sindicale şi patronale, la nivelul fiecărui judeţ, în celebrele “comisii tripartite”, negocierile fiind ulterior centralizate. Reprezentanţii mediului sindical spun însă că aceste presupuse negocieri în cadrul comisiilor tripartite reprezintă o formalitate, lucru remarcat inclusiv în Timiş.

“Încă de când făceam parte din aceste Comisii tripartite organizate la Prefectură, am renunţat la participarea la aceste şedinţe pentru că erau o pură formalitate. Erau nişte întruniri la care ne întâlneam şi discutam discuţii. Ni se băga pumnul în gură, dându-ni-se impresia că suntem băgaţi în seamă. În realitate, în urma acestor şedinţe sau consultări nu se rezolva niciodată nimic”, spune Aurel Mihuţ, liderul UGSR Timiş.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro