Taberele şcolare din Timiş, în continuare ale nimănui

Tabara NadragDeşi au bătut monedă pe ideea descentralizării şi s-au grăbit să descentralizeze spitale şi şcoli, pentru a scăpa de povara finanţării acestora, autorităţile centrale promit de ani buni, fără să se ţină de cuvânt, că descentralizează taberele şcolare. Actuala conducere a Consiliului Judeţean susţinea că va întreprinde „demersuri ferme” în acest sens, însă, după doi ani de mandat, nu s-a întâmplat nimic. Pe lângă că tărăgănează transferul taberelor către autorităţile judeţene, Guvernul nici nu se ocupă de taberele şcolare timişene aflate în paragină.

 

Interpelări repetate, fără niciun rezultat

Una dintre promisiunile de început de mandat ale actualei echipe a Consiliului Judeţean se referea la transferul considerat „iminent” al taberelor şcolare către administraţia judeţeană şi reabilitarea acestora. După doi ani de mandat, promisiunile nu s-au mai concretizat, în ciuda interpelărilor dese ale unor consilieri judeţeni pe această temă.

O interpelare de acest gen a fost ridicată în plen şi la ultima şedinţă a CJ Timiş. „Revenim cu o problemă mai veche despre care tot vă întrebăm – taberele şcolare. Am înţeles ca nu s-a reuşit nimic cu regionalizarea. Nu ştiu ce s-a întâmplat, probabil sunt anumite probleme de ordin legislativ, însă cred că, dacă am face o solicitare scrisă sau dacă am adopta o iniţiativă mult mai profundă în aceasta direcţie, lucrurile s-ar rezolva”, au spus mai mulţi aleşi judeţeni din Opoziţie. Aceştia au precizat că au trecut recent prin prin zona Bogda şi au fost şocaţi să constate în ce stadiu se află tabăra şcolară de acolo.  

Conducerea CJ Timiş a dat din nou asigurări că totul se va rezolva la un moment dat, dar că totul depinde de felul în care se derulează lucrurile la nivel central. „Ştiţi că am făcut o solicitare scrisă, după care a venit ideea descentralizării şi trecerea taberelor la Consiliul Judeţean”, a precizat Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş.

Nici Direcţia Administrarea Patrimoniului nu a avut un punct de vedere mai clar: „Am primit acum două săptămâni o adresă din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, în care ni s-a comunicat că a luat în analiză hotărârea Consiliului Judeţean prin care dorim transferul imobilelor respective, aceasta este în lucru. Sunt anumite imobile care nu sunt intabulate şi cade în sarcina ministerului să facă demersurile necesare în vederea intabulării.”

Conform Direcţiei Administrarea Patrimoniului, tabăra de la Chevereş şi Poieni Strâmbu nu se vor transfera din domeniul public al statului în domeniu public al judeţului, iar în tabăra de la Bogda sunt anumite bunuri care trebuie intabulate.

„Vă promit că nu renunţăm la ideea de a prelua taberele, continuăm corespondenţa şi sperăm să reuşim să facem acest lucru până la urmă”, a mai precizat Titu Bojin, fără a putea preciza când se vor concretiza aceste promisiuni.

„Sunt tabere şcolare în judeţ care sunt doar teoretic în stare de conservare, şi a căror stare de degradare se accentuează cu fiecare an care trece fără să se facă nimic. Tabăra de la Bogda a fost perla taberelor şcolare nu doar din Timiş, ci şi din vestul ţării. Are un potenţial extraordinar, mai ales că în apropiere sunt şi ape termale. Şi e cu atât mai dureroasă starea deplorabilă în care se găseşte în momentul de faţă. Cred că am realizat vreo patru interpelări pe această temă adresate Consiliului Judeţean. Autorităţile centrale nici nu ajută la reabilitarea acestor tabere, nici nu le transferă Consiliului Judeţean. Iar la Bogda, de exemplu, dacă nu se intervine rapid, nu prea va mai fi nimic de salvat, pentru că se prăbuşesc clădirile”, ne-a declarat consilierul judeţean Nicolae Bitea. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Tineret Timiş spun că propunerea legată de preluarea taberei de la Bogda de către CJ Timiş sau Consiliul Local Bogda nu este nouă şi că au trimis documentaţii în acest sens şi la Consiliul Local Bogda, şi la administraţia judeţeană, încă din 2009, fără să primească vreun răspuns.

Varianta preluării de către Consiliul Local Bogda este considerată bună, însă poate fi pusă în practică doar printr-un parteneriat cu CJ Timiş, pentru că, singur, Consiliul Local nu are puterea financiară de a realiza investiţiile necesare în zonă, care s-ar ridica la câteva sute de mii de euro. Teoretic, zona e în conservare din 2002, dar dacă nu s-a mai făcut niciun fel de investiţie, degradarea se accentuează de la an la an.

Doar două tabere mai sunt funcţionale

tabara cheveresDeşi înainte de 1989, în Timiş funcţionau peste zece tabere şcolare, în anii de după Revoluţie, în lipsa unor investiţii şi a preocupărilor autorităţilor centrale şi locale, majoritatea spaţiilor de acest gen s-au degradat şi au fost închise pe rând. Aşa se face că în prezent Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Timiş mai are în administrare doar două centre de agrement funcţionale: Chevereşu Mare şi Poieni Strâmbu.

Tabăra de vară de la Poieni Strâmbu – care are 54 de locuri de cazare şi 60 de locuri la sala de mese – este amplasată pe Valea Bega Poienilor, la 60 de kilometri de Făget şi la 150 de kilometri de Timişoara. Copiii care aleg să îşi petreacă vacanţa în această locaţie au la dispoziţie terenuri de minifotbal, handbal, volei, tenis de câmp, mese de tenis, club nou, loc special pentru foc de tabără şi un parc de joacă cu leagăne. Obiectivele turistice din zona taberei sunt crescătoria de păstrăvi, Peştera şi Mănăstirea de la Româneşti, cea mai veche aşezare rurală – satul Strâmbu –, cât şi obiectivele din zona Haţeg – Hunedoara (Sarmisegetuza, biserica Densuş, Castelul Huniazilor, Cetatea şi Mănăstirea Colţi).

Tabăra de la Chevereşu Mare – care are 53 de locuri de cazare şi 100 de locuri la sala de mese – este amplasată pe malul stâng al râului Timiş, într-o pădure de foioase, la 30 de kilometri de Timişoara. Centrul dispune de teren de minifotbal, handbal, volei, teren de tenis de câmp, mese de tenis, club, sală de expoziţii, parc de joacă pentru copii, dotat cu leagăne şi balansoare, şi un amfiteatru în aer liber cu o capacitate de 100 de locuri. În această zonă se pot vizita Parcul dendrologic de la Bazoş, staţiunea Buziaş şi oraşele Lugoj şi Timişoara, iar la cerere se pot efectua şi excursii în sud-vestul ţării.

Deşi în momentul de faţă aces­te tabere sunt administrate de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi aparţin Ministerului Educaţiei, există posibi­litatea transferului lor prin hotărâre de guvern către administraţiile judeţene, lucru care s-a mai întâmplat şi în alte judeţe. În acest sens, acum trei ani s-a solicitat realizarea unui raport în care să se analizeze starea fiecărui obiectiv, şansele de reabilitare şi care ar fi strategia care ar trebui adoptată în varianta preluării de către C.J. Timiş. Raport despre care, ulterior, nu s-a mai spus nimic.

Taberele de la Bogda sau Poieni sat, în ruine

Cele două tabere care mai funcţionează în Timiş reprezintă excepţii, majoritatea centrelor de acest gen fiind nefuncţionale de ani buni, din cauza stării avansate de degradare în care se află. În afară de Poieni Strâmbu şi Chevereşu Mare, restul taberelor timişene, rând pe rând, s-au închis, din cauza lipsei unor minime investiţii. Tabere precum cele de la Bogda, Nădrag, Poieni Sat şi Herneacova sunt în stadiul de ruină. În aceste locaţii, Statul a investit masiv înainte de 1989 şi, ulterior, până prin 2002, anul când s-au alocat ultimii bani pentru investiţii.

Tabăra de tineret de la Bogda avea o capacitate de 300 de locuri. Până în 2002, cand complexul a început să se degradeze, cuprindea dormitoare, săli de mese, o sală de jocuri, o bibliotecă, seră, un mic izvor natural, mese de ping-pong, terenuri de tenis şi fotbal, trasee în pădure. Tabăra, care este situată la doar cinci kilometri de o rezervaţie de mufloni şi căprioare, a fost transformată în ultimii ani în stână.

La Nădrag, de asemenea, exista o tabără cu o capacitate de 120 de locuri pe serie, pavilioane, bloc alimentar propriu cu cantină, teren de minifotbal şi handbal şi în apropiere existau obiective turistice de interes – Munţii Poiana Ruscăi şi o rezervaţie de cerbi lopătari. La Herneacova era o capacitate de cazare în pavilioane de peste 100 de locuri şi foarte multe amenajări sportive sau de agrement.

În afară de cele două “supravieţuitoare”, Poieni Strâmbu şi Chevereş, restul taberelor au şanse să revină la destinaţia iniţială doar cu eforturi investiţionale foarte mari. Clădirile din perimetrul lor nu mai sunt sigure, unele fiind ţinta unor furturi organizate ale localnicilor. De altfel, aceste obiective nu mai sunt nici corespunzătoare din punct de vedere sanitar, Direcţia de Sănătate Publică Timiş putând da aviz favorabil de funcţionare doar celor două tabere, de la Chevereş şi Poieni Strâmbu, care au apă curentă, grupuri sanitare funcţionale, iar blocurile alimentare dispun de lanţ frigorific pentru menţinerea alimentelor.

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro