Conform unor declaraţii recente ale oficialilor din Ministerul Transporturilor, regionalizarea va impune apariţia aeroporturilor regionale şi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale ţării, altfel va fi dificil pentru acestea să atragă fonduri europene. Pe acest fond, sunt reluate discuţiile legate de posibila fuzionare a aeroporturilor din vestul ţării şi, evident, de preluare a Aeroportului Timişoara de către Consiliul Judeţean, preluare cu privire la care mai mulţi consilieri judeţeni au semne de întrebare.
Regionalizare aeroportuară
Conform unor declaraţii făcute săptămâna trecută de către Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după descentralizarea aeroporturilor, în perspectivă s-a constatat că, odată cu apariţia regiunilor, aeroporturile trebuie să fuzioneze. “Descentralizarea s-a făcut, dar vor apărea regiunile. Concurenţa foarte mare într-o singură regiune va face situaţia foarte dificilă. Dacă aeroporturile din aceeaşi regiune nu vor colabora, va fi foarte greu să atragă fonduri europene şi ajutoare de la U.E. pentru dezvoltare. Trebuie să se lase la o parte orgoliile şi să se decidă ce aeroport va fi regional. Vor fi nevoite să facă o politică comună de transport aerian pe regiune. Şi asta va fi foarte dificil. Am avut o experienţă la nivelul Asociaţiei Aeroporturilor din România, şi s-a terminat destul de complicat”, spune Marian Buică. El arătat că aeroporturile regionale sunt definite în politica U.E. ca aeroporturile principale ale regiunii respective, cele care coordonează politica de transport în regiune. “Aeroportul din Craiova, pentru că nu are competitor, s-a definit automat ca aeroport regional. Nu vorbim de desfiinţări de aeroporturi, vorbim de politică comună de transport aerian pentru acele aeroporturi dintr-o anumită regiune. Presupune ca în regiunea respectivă să nu avem destinaţii comune de pe aeroporturi diferite, va fi politică comună”, mai spune secretarul de stat.
Potrivit Ministerului Transporturilor, se are în vedere consolidarea regiunilor din punct de vedere al aeroporturilor: “Va exista un punct important, cu un aeroport principal, iar celelalte îşi vor desfăşura activitatea complementar. Dacă pe un aeroport am mai mult trafic provenind de la companii low-cost, pe celelalte, trafic de companii regulate, trebuie să existe o discuţie, o politică la nivel regional care să permită automat o mai mare dezvoltare a regiunii, fără să renunţăm la infrastructură”, precizează oficialii Ministerului Transporturilor.
În ceea ce priveşte fondurile europene de care aeroporturile pot beneficia în exerciţiul financiar viitor, reprezentanţii Ministerului Transporturilor spun că acestea vor avea la dispoziţie atât banii din programele care vizează domeniul transporturilor, cât şi fonduri pentru dezvoltare regională, iar cele care sunt la graniţă pot accesa şi programele transfrontaliere, în condiţiile în care aeroporturile din România au nevoie, în următorii zece ani, de cel puţin 200 – 300 de milioane de euro pentru investiţii în piste noi, terminale şi infrastructură.
Un scandal de proporţii, generat de un proiect similar din trecut
În acelaşi context al regionalizării aeroportuare, cu siguranţă, timişorenii nu au uitat scandalul enorm generat în 2009 de proiectul făcut de Ministerul Transporturilor în parteneriat cu Consiliul Judeţean Arad şi Consiliul Local Arad, vizând înfiinţarea aşa-numitei Companii Aeroportuare Banat. Proiectul presupunea subordonarea Aeroportului Timişoara faţă de Aeroportul Arad. Aceasta deşi structura timişoreană a fost şi este net superioară cele din Arad, din toate punctele de vedere.
Scandalul pleca de la o hotărâre a Consiliului Local Arad, legată de participarea municipiului Arad ca acţionar în Compania Aeroportuară Banat – un proiect care, deşi afecta negativ în mod direct timişenii, se dorea a fi făcut peste capul cetăţenilor şi al autorităţilor din Timiş. În viziunea conducerii Primăriei Arad, Compania Naţională Aeroportuară Banat urma să se realizeze prin fuzionarea Aeroportului Timişoara cu Aeroportul Arad, mergându-se pe ideea că Aeroportul Internaţional Timişoara are ca acţionar majoritar Ministerul Transporturilor, iar la Aeroportul Arad acţionarul majoritar este Consiliul Judeţean Arad. Proiectul urma să se deruleze în formula Ministerul Transporturilor – Consiliul Judeţean Arad – Consiliul Local Arad, autorităţile locale din Timiş fiind excluse din ecuaţie.
Consiliul Local Arad mergea mai departe cu acest proiect, imaginând, în perspectivă, un aeroport comun, undeva la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Arad, situat, evident, în Arad. În presa locală arădeană s-a speculat ca şi locaţie pentru viitorul aeroport regional localitatea arădeană Şagu.
Din cauza scandalului iscat atunci de acest proiect, Ministerul Transporturilor a dat înapoi, precizând însă că nu renunţă la ideea înfiinţării Companiei Aeroportuare Banat. “Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu doreşte să impună nicio soluţie nimănui, ci doreşte să găsească varianta optimă pentru situaţia prezentă şi dezvoltarea viitoare. Această problemă este una legată strict de transportul aerian şi nu trebuie transformată în armă de luptă electorală sau pentru a reaprinde vechi rivalităţi locale. Ministerul Transporturilor şi Infrastucturii va analiza în continuare, cu toată seriozitatea, această situaţie şi va purta un dialog cât se poate de corect şi sincer cu acele autorităţi locale care doresc şi ele acelaşi lucru”, precizau atunci reprezentanţii Ministerului Transporturilor.
Reprezentant Aviaţia Utilitară: “Aeroportul Timişoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni aeroport regional”
Pascu Lup, reprezentant al Aviaţiei Utilitare Timişoara, spune că aceasta este o discuţie mai veche şi este de părere că acest proiect al aeroporturilor regionale trebuia demarat de multă vreme. “Dar ştiţi ce discuţii au fost acum patru ani, când s-a venit cu acea idee a Companiei Aeroportuare Banat. Sunt rivalităţi cu Aradul, pe această problemă, care încă nu s-au rezolvat, şi vor trebui soluţionate într-un fel. Dar Aeroportul Timişoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni aeroport regional. Nu trebuie neglijat nici faptul că zona de vest este euroregiunea cu potenţialul aerian cel mai puternic. Şi Caraş-Severin, şi Hunedoara, şi Arad, şi Timiş au toate infrastructuri aeroportuare. Unele lăsate în paragină, din cauza diverselor interese, însă există. În plus, peste tot în lume există acest model al aeroporturilor regionale”, mai spune Pascu Lup.
Consilier judeţean: “Angrenarea C.J. Timiş în proiecte de amploare mi se pare absurdă”
Pentru a deveni aeroport regional, Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, din Timişoara, ar trebui, însă, subordonat autorităţilor locale. În acest sens, C.J. Timiş şi-a exprimat intenţia clară de a prelua pachetul majoritar de acţiuni al Aeroportului Timişoara. Rămâne de văzut cum se va concretiza acest prezumtiv transfer, atâta vreme cât şi Primăria Timişoara este interesată de preluarea acestui obiectiv.
Cert este că la Ministerul Transporturilor s-ar afla deja, potrivit unor surse din C.J. Timiş, nota de fundamentare care va oficializa acest transfer, o hotărâre finală fiind aşteptată în câteva săptămâni. În acest sens, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, declara că Aeroportul din Timişoara va fi preluat de un manager privat, iar administrarea instituţiei ar putea trece la administraţia judeţeană. Fostul ministru a mai spus că au existat discuţii privind posibilitatea preluării unor aeroporturi de către autorităţile locale, iar în cazul celui de la Timişoara, discuţiile sunt avansate.
Se ştie că, în ultimii ani, C.J. Timiş a întreprins demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acţiuni la Aeroportul Timişoara, lobby fiind făcut în acest sens pe lângă foştii miniştri Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de către C.J. Timiş fiind considerată o pălărie prea mare pentru administraţia judeţeană. Se aducea atunci în discuţie planul de dezvoltare al aeroportului, care era comparat cu bugetul anual de atunci al C.J. Timiş, plusându-se pe ideea că, dacă ar duce acest program la bun sfârşit, C.J. Timiş ar trebui să bage în el toţi banii judeţului, timp de aproape un deceniu…
Rezerve au rămas şi în momentul de faţă. Consilierul judeţean P.D.L. Marius Martinescu (foto) spune că, oficial, nu s-a mai discutat nimic despre acest proiect, percepând subiectul doar ca pe o temă de campanie. “Din ce văd, C.J. Timiş nu se descurcă prea bine nici cu gestionarea proiectelor pe care le are acum în derulare – se vorbeşte despre o criză de finanţare a proiectelor majore ale judeţului, şi aţi văzut că vrea să se împrumute, cu o sumă destul de mare. De aceea, angrenarea în alte proiecte de amploare, care presupun finanţări consistente, mi se pare absurdă. Am văzut şi la adoptarea bugetului ce bani a primit C.J. Timiş. Nu văd de ce, în acest context, se mai vehiculează teme de campanie de acest fel, care mi se pare că nu au alt scop decât de a atrage atenţia asupra celor care le vehiculează”, mai spune Marius Martinescu.
Ultimele comentarii