Deşi monitorizarea făcută la nivel judeţean, prin Programul naţional de evaluare a stării de sănătate, nu a adus „revelaţii” faţă de ce se ştia că e cazuistica locală, Consiliul Judeţean Timiş ţine să realizeze rapoarte anuale de monitorizare a sănătăţii la nivelul Timişului.

Monitorizare anuală

Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să realizeze rapoarte anuale de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, pe baza datelor obţinute urmând să se elaboreze strategia locală de sănătate, necesară pentru finanţarea cu prioritate a unor segmente specifice medicale considerate mai importante pe plan local, din cauza recurenţei anumitor afecţiuni.

Primul document de acest tip va fi gata în luna septembrie, şi pentru realizarea vor fi folosite cu precădere datele obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Din acest punct de vedere, rămâne să se decidă dacă acest document, pentru redactarea căruia e nevoie de resurse suplimentare, va fi altceva decât rapoartele anuale ale DSP Timiş, care se întocmesc anual, sunt publice şi cuprind date referitoare la mortalitate, specific de boli, carenţe şi plusuri ale sistemului medical, date care pot fi folosite fără probleme, sistematizate pe ultimii ani, pentru conturarea unei strategii coerente de sănătate la nivel judeţean.

„Fiind o instituţie care investeşte în Sănătate, trebuie să investim în urma acestei strategii, pentru că este posibil să investim în direcţii care poate nu au o incidenţă aşa de mare şi scăpăm din vedere boli care au o incidenţă foarte mare. Strategia va fi dată de acest raport”, a fost argumentul conducerii administraţiei judeţene.

Medicul Horia Vermeşan, fost director al DSP Timiş, spune, însă, că orice se face pe această linie este bine-venit. „Este indicat ca lucrurile să fie cât mai clare, pentru că sănătatea este până la urmă cel mai preţios tezaur al nostru. Din datele de până acum se ştie că la nivel judeţean predomină afecţiunile cardiovasculare, crescând totodată şi incidenţa cancerului, în contextul în care există programe de investigaţie mai avansate, şi mai ales la ţară, se poate stabili, în urma autopsiei, cauza decesului, şi nu mai apare în scripte că e vorba de o moarte naturală, ci de neoplasm, de exemplu”, mai spune Horia Vermeşan.

Un demers complicat, fără „revelaţii” pe plan local

În urmă cu aproape zece ani se derula unul dintre cele mai controversate proiecte derulate vreodată de Ministerul Sănătăţii: Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei. Unul dintre marile eşecuri ale acestui program a fost faptul că nu a reuşit să mobilizeze suficient de mult populaţia, iar gafele de gestionare a datelor nu au lipsit. Ministerul Sănătăţii a precizat că, pentru 1,2 milioane de persoane, datele de evaluare sunt absente sau informaţiile esenţiale sunt incomplete. Pentru aproximativ 450.000 de cazuri au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultaţii şi analize fictive, care nu s-au realizat, dar care au fost plătite.  Au fost colectate şi prezentate date complet inutile, cum sunt cele legate de faptul că procentul bărbaţilor care consumă alcool este la nivel naţional de 30%, maximul fiind înregistrat în Regiunea Sud-Vest – 35%, iar minimul în Timiş şi Bucureşti – 25%.  

În Timiş, conform datelor parţial centralizate, mai puţin de o treime din numărul total al asiguraţilor s-au prezentat să-şi facă setul de analize gratuite. Astfel, din peste 740.000 de asiguraţi au venit la medic pentru analize doar 200.000. Spre finalul programului existau neridicate la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate peste 63.000 de taloane, semn că nici partea de distribuţie şi notificare a populaţiei nu a excelat.

Iar concluziile care au reieşit la nivelul judeţului nu au fost deloc spectaculoase: s-a ajuns la concluzia că există destul de mulţi pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare şi că există o incidenţă destul de mare a cazurilor de cancer la nivelul judeţului. Lucru care se ştia şi înainte de demararea acestui program de analize. Din totalul de 200.000 de timişeni evaluaţi, exista risc de boală cardiovasculară la 8.723 de persoane, de cancer de col uterin la 1.943 de persoane, de cancer la sân la 1.868, şi de diabet zaharat, la 68.216 de persoane.