Spitalul Regional Timişoara rămâne proiect pe hârtie

Bâlbâielile legate de stabilirea locaţiilor acestor unităţi ar putea duce la pierderea finanţării

Cladire-viitor-Spital-Municipal-TimisoaraNici în noua componenţă, Guvernul nu şi-a schimbat poziţia în ceea ce priveşte amplasarea celor trei spitale regionale din ţară, Timişoara fiind exclusă, deşi exista documentaţie întocmită şi teren disponibil cu toate facilităţile. Aceste ezitări ar putea duce la pierderea unei oportunităţi uriaşe de finanţare.

 

Ultimatum pentru 150 de milioane de euro

Conform declaraţiilor recente ale unor europarlamentari, 150 de milioane de euro, destinaţi construcţiei a trei spitale regionale în România, aşteaptă încă la Bruxelles să fie repartizaţi pentru aceste proiecte pentru care pentru care „nici măcar amplasamentele nu au fost definitivate”.

Conform parlamentarilor europeni, nu a fost uşor să îi determine pe oficialii Comisiei Europene să aloce aceşti bani pentru trei noi spitale regionale, pentru capitolul Sănătate şi Educaţie, România având alocate 500 de milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020, iar pentru fiecare spital regional, 50 de milioane de euro.

Ministrul Dezvoltării, Vasile Dîncu, spune că locaţiile pentru trei spitale regionale, care au deja finanţare de 150 de milioane de euro din fonduri europene, au fost stabilite deja, iar întârzierile s-au produs pentru că nu a existat consens pe plan local: „Am început deja negocierile legate de locaţie, locaţiile sunt. N-a existat un consens pe plan local, din păcate, şi ani de zile politicienii locali s-au ciondănit câteodată în unele locuri pentru a pune o locaţie sau alta, dar acum în principiu eu ştiu că cele trei locaţii sunt deja stabilite. Mai trebuie foarte puţin, ne lipseşte această hartă a nevoilor medicale.” Nu se ştie cu cine s-au făcut acele negocieri legate de locaţii, cert este că Timişoara rămâne scoasă din schemă.

O confirmare în acest sens a venit zilele trecute chiar de la Ministerul Sănătăţii, care a răspuns la o interpelare parlamentară, precizând destul de clar că rămân ca definitive variantele de construcţie a acestor noi spitale regionale în Craiova, Cluj şi Iaşi.

„Prin studiile de fezabilitate elaborate iniţial în 2007, s-a estimat următoarele sume, aprobate prin hotărâri de guvern: Spitalul Regional Iaşi – 230.133.000 de euro, Spitalul Regional Craiova – 229.670.000 de euro, Spitalul Regional Cluj – 279.483.000 de euro”, a menţionat Ministerul Sănătăţii care exclude din start varianta Timişoara.

Opţiuni greu de înţeles

Ce nu spune Ministerul Sănătăţii e că, spre deosebire de Timişoara, unde exista teren în intravilan, cu toate utilităţile, pe Calea Torontalului, în locul în care urma să se facă în prima fază noul Spital Municipal, în două din aceste locaţii terenul vizat pentru construcţie este în afara oraşului – în Iaşi, pe Şoseaua Păcurari-Zona Şes Bahlui, iar în Dolj, în comuna Pieleşti, pe DN 384.

Din acest punct de vedere, Timişoara ar fi fost variantă mult mai bună, mai ales că terenul e aproape de Aeroportul Cioca şi există logistica necesară pentru amenajarea unui heliport pentru elicopterul pentru urgenţe medicale, despre care se tot spune că va fi adus de la Arad la Timişoara.

Pe lângă locaţie, nici măcar realizarea unui studiu de fezabilitate nu e un argument în plus pentru aceste locaţii – Iaşi, Craiova şi Cluj, pentru că şi pentru Spitalul Regional Timişoara s-a realizat studiu de fezabilitate. În plus chiar Ministerul Sănătăţii recunoaşte că „în acest moment se derulează procedura de achiziţie a contractului de proiectare pentru elaborarea master-planurilor regionale privind nevoia de servicii medicale şi actualizarea studiilor de fezabilitate elaborate în anul 2007. Finalizarea acestora se va termina în octombrie 2016.”

E un alt fel de a spune că locaţiile de la Iaşi, Craiova şi Cluj s-au stabilit oarecum arbitrar, nu în baza unor documentaţii ample privind nevoile reale de tratament şi cazuistica medicală zonală, şi că documentaţia din 2007 e total depăşită de noile realităţi, şi va trebui refăcută aproape în întregime.

„Noi ne-am spus foarte clar punctul de vedere, şi am arătat argumentat de ce ar fi oportună construcţia unui astfel de spital regional la Timişoara. Ulterior ni s-a comunicat pur şi simplu că s-a stabilit ca aceste unităţi să se facă la Craiova, Iaşi, şi Cluj, fără să se menţioneze motivaţia. Consider că au fost nişte opţiuni luate în calcul conjunctural, pe nişte criterii lesne de dedus”, spune medicul timişorean Horia Vermeşan, fost director al Direcţiei de Sănătate Publică. În opinia sa, un spital regional ar fi fost foarte oportun la Timişoara şi din perspectiva faptului că ar fi avut cine să-l deservească,Timişoara având un corp medical foarte bun. „Chiar dacă unii tineri mai pleacă, la Timişoara au rămas suficienţi specialişti de excepţie. Se putea realiza deci la Timişoara un spital care să deservească întreaga regiune, şi nu vorbesc doar de Timiş sau de judeţele limitrofe. De ce să se facă drumuri de la Timişoara la Szeged, de exemplu, pentru cazuri mai deosebite, şi să nu fie invers, de ce să nu se vină de la Szeged la Timişoara?”, spune medicul timişorean.

Bani irosiţi

Ministerul Sănătăţii a cheltuit încă de acum nouă ani sute de mii de euro pentru documentaţii preliminare, documentaţii care nu au mai fost folosite, şi în majoritatea cazurilor probabil că sunt deja expirate, total sau parţial. „În Programul de Modernizare a infrastructurii sanitare de urgenţă, iniţiat în anul 2006, au fost incluse două componente majore: construirea a 28 de spitale noi de urgenţă (optspitale regionale de urgenţă şi 20 de spitale judeţene de urgenţă) şi reabilitarea a 15 spitale judeţene. Pentru a se putea construi spitalele de urgenţă din acest program, a fost necesară realizarea documentaţiilor tehnico-economice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Ca urmare, au fost iniţiate două proceduri de achiziţie publică pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare, în anii 2006 şi 2007”, transmit oficialii Ministerului Sănătăţii.

La un moment dat, declară aceiaşi reprezentanţi ministeriali, documentaţiile au fost trimise la nivel local, în zonele unde urmau să se facă aceste spitale regionale, însă, în cazul Timişoarei, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu documentaţiile. „Aşadar, s-au făcut propunerea către Consiliile Judeţene în administrarea cărora a trecut managementul spitalelor judeţene din localităţile unde urmau a se construi spitale de urgenţă, de a folosi documentaţiile tehnice realizate de Ministerul Sănătăţii. La propunerile Ministerului Sănătăţii au răspuns numai o parte dintre Consilii, documentaţiile fiind transmise către acestea cu procese-verbale de predare-primire, în conformitate cu prevederile Hotărârii privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice. Documentaţiile tehnice necesare construirii şi echipării cu aparatură medicală şi nemedicală a spitalelor regionale de urgenţă (dotării la cheie)se găsesc la Ministerul Sănătăţii”, mai spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

În septembrie 2014, administraţia judeţeană a decis să ia înapoi terenul dat Autorităţii de Sănătate Publică Timiş pentru realizarea proiectului spitalului regional. În acest sens, a fost înaintată în plen privind propunerea de retragere a folosinţei gratuite de la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş a terenului în suprafaţă de 4.234 de metri pătraţi, proprietate publică a judeţului Timiş.

Acest teren (care avea iniţial 100.000 de metri pătraţi), aflat până la un moment dat în folosinţa Aviaţiei Utilitare, fusese transmis în 2007 în folosinţă gratuită la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, pentru o perioadă de 49 de ani, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara. Pentru o parte din acest teren, CJ Timiş era în litigiu cu Primăria Timişoara, pierzând procesul în favoarea Municipalităţii. Astfel că din cele zece hectare de teren, date în folosinţa Autorităţii de Sănătate Publică, CJ Timiş a mai rămas cu 4.234 de metri pătraţi, pe care i-a luat înapoi.

„Proiectul privind construirea Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara nu s-a pus în practică, Autoritatea de Sănătate Publică Timiş nu a obţinut finanţare pentru realizarea acestuia”, îşi justifica CJ Timiş revendicarea acestui teren, „uitând” că realizarea Spitalului Regional Timişoara s-a numărat printre obiectivele de campanie ale USL la alegerile locale, deci ale echipei de la conducerea CJ Timiş.

Print Friendly, PDF & Email