Spitalul Regional Timişoara, proiect reactivat în “Planul centenarului”

După o perioadă în care se lăsase să se înţeleagă de la nivel central că sunt slabe şanse ca proiectul Spitalului Regional Timişoara să se concretizeze, Guvernul Cioloş, pe ultima sută de metri, a părut decis să-l reactiveze, anunţând includerea acestuia în „Planul centenarului”.

 

O nouă şansă

Pe ultima sută de metri a mandatului Cabinetului Cioloş s-a anunţat intenţia de a se reactiva proiectul Spitalului Regional Timişoara, prin includerea sa în Planul de Investiţii Centenar, al cărui scop e să marcheze cu câteva proiecte de infrastructură relevante momentul marcării a 100 de ani de la Marea Unirea din 1918.

Conform reprezentanţilor Guvernului Cioloş, sub egida acestui program ar putea intra proiecte majore de infrastructură din domeniile culturii, educaţiei şi cercetării, sănătăţii, transporturilor, societăţii informaţionale, digitalizării administraţiei, considerate priorităţi importante pentru dezvoltarea României.

Printre aceste proiecte se numără proiectul de încurajare a şcolarizării „România educată”, proiectul „Relansarea învăţământului tehnic profesional în sistem dual”, proiectul „România competitivă”, dar şi „Construcţia spitalelor regionale de urgenţă Iaşi, Timiş şi Craiova” , programele de modernizare a infrastructurii spitaliceşti, amplasamentul nou pentru Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare, precum şi autostrăzile ce leagă provinciile istorice, respectiv, Piteşti – Sibiu şi Iaşi – Târgu Mureş, precum şi drumul de mare viteză de pe Coridorul 9 (Bucureşti – Siret).

Includerea Spitalului Regional Timişoara pe această listă este surprinzătoare, în condiţiile în care inclusiv pe plan local se pierduse speranţa că proiectul mai poate fi iniţiat în viitorul apropiat.

Acest Plan de Investiţii Centenar va fi promovat în Parlament sub forma unui proiect de lege. Dacă acesta ar fi adoptat, Spitalul Regional Timişoara ar putea deveni ceva mai mult decât un simplu vis. Însă, în actuala configuraţie a noului Executiv, lucrurile nu sunt nici pe departe certe.

„Cu susţinere de pe plan central, este un proiect realizabil în viitorul apropiat. De altfel, se simte nevoia unui spital mare, cu dotări şi funcţii pe măsură, care să fie realizat undeva în afara oraşului, pentru a nu bloca şi mai mult traficul din municipiu. Se vorbeşte despre acest proiect de multă vreme, de peste 20 de ani, când eram director la Casa de Asigurări de Sănătate şi ştiu că atunci Aradul şi venise în întâmpinare, anunţând că are teren disponibil. Lucru care ne arată că fără o implicare rapidă a autorităţilor locale, orice iniţiative venite de pe plan central s-ar putea pierde”, spune medicul Liviu Cârstea, liderul Federaţiei Sindicale Sanitas Timiş.

 

Bani irosiţi

Ministerul Sănătăţii a cheltuit pentru spitalele regionale, încă de acum nouă ani, sute de mii de euro pentru documentaţii preliminare, documentaţii care nu au mai fost folosite, şi în majoritatea cazurilor probabil că sunt deja expirate, total sau parţial.

„În Programul de modernizare a infrastructurii sanitare de urgenţă, iniţiat în anul 2006, au fost incluse două componente majore: construirea a 28 de spitale noi de urgenţă (opt spitale regionale de urgenţă şi 20 de spitale judeţene de urgenţă) şi reabilitarea a 15 spitale judeţene. Pentru a se putea construi spitalele de urgenţă din acest program, a fost necesară realizarea documentaţiilor tehnico-economice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Ca urmare, au fost iniţiate două proceduri de achiziţie publică pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare, în anii 2006 şi 2007”, transmiteau recent oficialii Ministerului Sănătăţii.

La un moment dat, declară aceiaşi reprezentanţi ministeriali, documentaţiile au fost trimise la nivel local, în zonele unde urmau să se facă aceste spitale regionale, însă, în cazul Timişoarei, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu documentaţiile. „Aşadar, s-au făcut propunerea către Consiliile Judeţene în administrarea cărora a trecut managementul spitalelor judeţene din localităţile unde urmau a se construi spitale de urgenţă, de a folosi documentaţiile tehnice realizate de Ministerul Sănătăţii. La propunerile Ministerului Sănătăţii au răspuns numai o parte dintre Consilii, documentaţiile fiind transmise către acestea cu procese-verbale de predare-primire, în conformitate cu prevederile Hotărârii privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice. Documentaţiile tehnice necesare construirii şi echipării cu aparatură medicală şi nemedicală a spitalelor regionale de urgenţă (dotării la cheie)se găsesc la Ministerul Sănătăţii”, au mai precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro