Software-uri inutile, aspiratoare de bani la Ministerul Sănătăţii

Un program de zeci de milioane de lei, ce trebuia implementat şi în Timiş, s-a dovedit a fi nefuncţional

De-a lungul ultimilor 20 de ani, la Ministerul Sănătăţii s-au cheltuit sume fabuloase pentru crearea şi implementarea unor programe informatice din care, o parte, s-au dovedit a fi nefuncţionale. E o concluzie care se desprinde dintr-un raport al Corpului de Control al Guvernului, care a analizat ce s-a ales de un soft de zeci de milioane de lei, ce ar fi trebuit implementat şi în Timiş.

 

Achiziţii pe baza unui contract de acum 16 ani

La sfârşitul anului trecut, o echipă de inspectori guvernamentali a urmărit rezultatele finale ale unei intenţii de informatizare a sistemului medical din România, care s-a derulat într-un mod dezastruos, conform concluziilor verificării. Este vorba despre o achiziţie gândită în perioada 2007 – 2010, când Ministerul Sănătăţii a dorit să implementeze un sistem informatic de înaltă performanţă pentru unităţile spitaliceşti, în baza unor hotărâri de Guvern, proiectul având ca scop informatizarea managementului administrării spitalelor.

„Proiectul de Informatizare a Administrării Spitalelor”, aşa cum s-a numit investiţia, era destinat, teoretic, să optimizeze calitatea serviciilor furnizate în sistemul medical din România, să ofere un instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor.

Inspectorii guvernamentali care au urmărit acest proiect susţin că achiziţia sistemului informatic pentru unităţile sanitare trebuia realizată prin atribuirea contractului de furnizare printr-o procedură derulată în conformitate cu prevederile unei ordonanţe adoptate în acest sens, însă Ministerul Sănătăţii nu a organizat o asemenea procedură, ci, a fost luată decizia menţinerii unui contract de furnizare încheiat în anul 2000. În baza acestui contract, spune raportul de control „Ministerul Sănătăţii a fost autorizat să asigure din venituri proprii toate sumele necesare realizării sistemului informatic de înaltă performanţă, care, potrivit prevederilor acestor acte normative, ar fi trebuit să fie implementat în unităţile sanitare din municipiul Bucureşti şi 13 judeţe: Argeş, Mureş, Cluj, Sibiu, Constanţa, Neamţ, Tulcea, Bihor, Botoşani, Covasna, Braşov, Dolj şi Timiş.”

În acest sens a fost întocmit un act adiţional prin care contractul de furnizare,încheiat în 2000, a fost modificat substanţial, atât în ceea ce priveşte soluţiile hardware şi software şi împrejurările de efectuare a plăţilor, cât şi în privinţa spitalelor în care urma să fie realizat sistemul informatic, 16 faţă de 34, cum prevedea forma iniţială.

Astfel, deşi, prin act adiţional, a fost menţinut preţul iniţial al contractului, respectiv 22.000.000 de dolari, obligaţiile contractuale au fost restrânse.
Acelaşi contract de acum 17 ani, a mai fost modificat, în sensul„eliminării recepţiei de bună funcţionare existentă în contractul de bază, care să certifice că produsele şi modul de interconectare a acestora corespund cerinţelor specificaţiilor de funcţionare” şi s-au acceptat „termeni de plată legaţi de borne temporale şi nu de livrarea şi acceptarea livrabilelor precedente”, lucru care a făcut ca Ministerul Sănătăţii să dea bani în avans, înainte să primească programele respective.

 

Programe pentru „pacienţi fantomă”

În perioada 2008 – 2015, Ministerul Sănătăţii a efectuat, în legătură cu implementarea sistemului informatic de înaltă performanţă pentru unităţile sanitare, cheltuieli totale în cuantum de 11.300.288 de dolari şi 13.783.136,72 de lei. Şi a achiziţionat un 430.000 licenţe de tip „Managementul pacientului”, la un preţ unitar de 10,73 de dolari şi 10,725 de dolari, pentru care a plătit suma totală de 4.611.750 de dolari.

Având în vedere faptul că numărul total de paturi aferent tuturor unităţilor spitaliceşti cuprinse în cadrul proiectului „Sistem informatic de înaltă performanţă” era de 19.944 de paturi, inspectorii guvernamentali au ajuns la concluzia că stabilirea numărului total de licenţe de tipul „Managementul pacientului” (430.000) nu s-a realizat în raport cu numărul paturilor din unităţile spitaliceşti cuprinse în proiect.

„Din datele comunicate Corpului de control al primului-ministru de către Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică a rezultat faptul că nu au fost identificate documente justificative din care să rezulte în mod transparent şi verificabil modalitatea de determinare a numărului de licenţe de tipul Patient Management şi nici dacă şi câte dintre acestea au fost utilizate. Prin urmare, există indicii că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat în mod nejustificat un număr de 430.000 de licenţe de tipul Patient Management”, se arată în raportul de control.

Ce s-a ales până la urmă din aceste achiziţii deloc ieftine? Programul revoluţionar a fost implementat în la Institutul Clinic Fundeni şi la Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş, unde „reprezentanţii acestor unităţi spitaliceşti au ales să utilizeze aplicaţiile informatice pe care cele două spitale le-au folosit şi anterior implementării «sistemului informatic de înaltă performanţă». Principalele motive invocate de către reprezentanţii celor două unităţi spitaliceşti în susţinerea acestei opţiuni au fost: mod de lucru mai greoi în noua aplicaţie, acoperirea insuficientă a domeniului medical, lipsa interfaţei cu SIUI – aplicaţia cu care se fac raportările la casa de asigurări”, şi, în concluzie, „sistemul nu a corespuns cerinţelor de informatizare ale celor două spitale master, nu este utilizat şi nici nu a fost folosit ca sistem informatic integrator.”

Nu se poate decât presupune ce s-ar fi putut face în Timiş, sau în alt judeţ vizat iniţial pentru aplicarea software-ului „ultraperformant” chiar şi cu un sfert din banii cheltuiţi pentru această soluţie software.

 

Probleme „în serie”

Programul de implementare a „sistemului informatic de înaltă performanţă nu este singura gafă majoră făcută de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte achiziţia de software. Probleme evidente a avut şi încă are proiectul sistemului electronic aferent cardului de sănătate, acestea fiind constatate chiar înainte de punerea în funcţiune a sistemului.

În februarie 2013, Corpul de Control al Guvernului finaliza un amplu raport după verificări efectuate la CNAS cu privire la respectarea prevederilor legale privind derularea contractului pentru proiectarea, construirea şi operarea sistemului integrat al asigurărilor de sănătate. Raportul, care indica cine şi cum a greşit pe parcursul celor opt ani de la demararea proiectului, a rămas fără urmări.

După o serie lungă de amânări ale punerii în funcţionare, sistemul a fost inaugurat pe 4 mai 2014. Şi s-a blocat în aceeaşi zi. Iar blocajele s-au repetat, la intervale scurte de timp.

Explicaţia oferită la vremea respectivă – faptul că au fost prea multe accesări simultane – a fost ciudată, ţinând cont că e un sistem proiectat să funcţioneze la nivel naţional. Cert este că firma care a câştigat contractul pentru implementarea sistemului aferent cardului de sănătate este în insolvenţă, ceea ce înseamnă că trebuie să se caute soluţii alternative sau improvizate pentru remedierea disfuncţionalităţilor care fac ca sistemul mai mult să încurce decât să ajute. Găsirea unor soluţii rapide nu este una facilă, pentru că nu mulţi specialişti IT ştiu, sau pot să lucreze peste un soft creat de o companie care nu mai există, şi nu poate furniza date şi soluţii suplimentare. Situaţia de faţă se putea evita însă dacă, la atribuirea contractului pentru realizarea acestui sistem electronic, Ministerul Sănătăţii prevedea soluţii eficiente pentru astfel de situaţii.

Aşa se face că în prezent în Timiş, dar şi în alte judeţe, medicii de familie au ajuns să-şi facă forumuri pe internet unde oferă ajutor sau consultanţă colegilor pentru depanarea sau evitarea diverselor probleme ale sistemului.

„Nu aş spune că programul în sine este greu de folosit. Problema este că se blochează des, şi că nu s-a prevăzut o soluţie clară de mentenanţă în momentul achiziţiei. S-a stabilit ulterior că mentenanţa se va face prin angajaţii proprii, care s-au dovedit depăşiţi de situaţie. De la medicii de familie, au de suferit pacienţii, care nu-şi pot lua trimiteri şi reţete, şi mai departe farmaciile şi policlinicile. De exemplu, săptămâna trecută, programul a fost blocat de vineri seara până luni dimineaţa. Iar medicii care voiau să facă validări, pentru că programul nu a mers aşa cum trebuia în timpul săptămânii, au constatat că e imposibil să se lucreze în program”, ne-a declarat Georgeta Rus, medic de familie din Timiş.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro