Secta

Melania-CInceaPentru abuzul de imunitate, deci pentru răstălmăcirea Constituţiei în interes infracţional, pentru încălcarea ei nu-i poate trage nimeni la răspundere. Cercetaţi pentru obstrucţionarea justiţiei nu pot fi, din acelaşi motiv. Există, totuşi, o armă împotriva lor.

 

În turul întâi al prezidenţialelor din noiembrie 2014, sute de mii de români din străinătate fuseseră împiedicaţi să voteze şi umiliţi chiar de către reprezentanți ai Guvernului României. În turul al doilea, s-a repetat povestea. Iar proastei organizări din primul tur i s-a adăugat şi decizia MAE de a închide secţiile de votare la ora 21. Asta, în ciuda numărului imens de români care stăteau la coadă de ore întregi şi care nu apucaseră să voteze și în ciuda faptului că Legea 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, ar fi permis prelungirea procesului electoral. Ceea ce s-a întâmplat în turul a doilea al prezidenţialelor a fost o dovadă în plus că la împiedicarea românilor din Diaspora să-şi exercite dreptul la vot nu s-a ajuns dintr-o eroare, ci deliberat, dintr-o strategie.

Târziu, după un an şi jumătate de la alegerile din noiembrie 2014, în mai anul acesta, DNA confirma comiterea de ilegalităţi în organizarea alegerilor. Şi cerea Senatului să încuviinţeze începerea urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, şi pentru împiedicarea exercitării drepturilor electorale. În calitate de ministru al Afacerilor Externe, spune DNA, Titus Corlățean ar fi organizat discreţionar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de PSD, partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul, explică procurorii, ar consta în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, care a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de Victor Ponta, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, îi era defavorabil acestuia.

 

Citeşte şi: De ce doar Titus Corlăţean

 

Previzibil, însă, Senatul, prin vocea senatorilor PSD, ALDE şi UNPR, a obstrucţionat cercetarea penală. Sub protecţia votului secret.

În Parlament, abuzul de imunitate a devenit, de altfel, cutumă. De ani de zile, parlamentarii români – cu unele excepţii – s-au obişnuit să forţeze şi să interpreteze legi şi Constituţie pentru a-şi salva colegii de la ananghie penală. Un gest la care recurg în virtutea unei fraternizări făcute pragmatic, prevăzător. În ideea că, mâine, oricare altul va putea avea nevoie de un zid uman care să-l protejeze în faţa Justiţiei. De ani de zile, îşi arogă dreptul de a da verdicte de nevinovăţie, atunci când Parchetul le solicită ridicarea imunităţii vreunui coleg de-al lor. Decizând când şi dacă Justiţia poate începe urmărirea penală. Analizând probe ale procurorilor şi dându-le, ori nu, notă de trecere.

Atitudinea aceasta, am mai scris, se numeşte abuz de imunitate. Pentru că, la art. 72, privind imunitatea parlamentară, Constituţia spune clar că „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot pecheziţionaţi, reţinuţi, sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Deci, din textul constituţional rezultă limpede că imunitatea priveşte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acţiuni penale comise.

În legea fundamentală nu se spune niciunde că Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecă. Nici că Parlamentul are răspunderea urmăririi penale. Nici că Parlamentul trebuie să ancheteze el însuşi o faptă a unui parlamentar, intrată în atenţia procurorilor. În ciuda acestei prevederi a legii fundamentale, parlamentarii îşi permit, iată, să ignore Constituţia şi să abuzeze constant de imunitate. Şi îşi permit această atitudine din două motive:

1. Pentru că prin Regulamentele de funcţionare ale celor două Camere s-au pus practic deasupra Constituţiei. „Senatorii se bucură de imunitate parlamentară pe toată durata exercitării mandatului” au decis tot ei, stipulând acest aspect la alin. 1 al art. 172 din Regulamentul Senatului. Fără să detalieze condiţiile în care se bucură de imunitate. Nici situaţiile în care îşi pot pierde această protecţie în faţa Justiţiei.

Şi deputaţii au recurs la măsuri similare pentru a ţine piept Justiţiei. Primul articol al secţiunii „Imunitate parlamentară”, din Statutul deputaţilor, dovedeşte că, şi pentru ei, legea fundamentală este maculatură: „Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului  doveditor al alegerii, sub condiţia validării”. Mai mult, îşi subliniază dreptul de a ignora prevederile constituţionale, de a se autoplasa deasupra puterii judecătoreşti. Prin alin. 3 din art.193 şi-au conferit dreptul de a se amesteca în treburile Justiţiei şi de a decide dacă probele aduse de procurori sunt bune sau nu, dacă există sau nu „motive temeinice”, dacă acestea plac sau nu şi abia apoi aprobă, ori nu, cererea de ridicare a imunităţii parlamentare .

2. Pentru că nu pot fi traşi la răspundere penală, deşi se poate vorbi despre infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei. Pentru că se ascund sub votul secret. Şi, mizând pe acelaşi vot secret, cred că nu pot fi traşi la răspundere nici de electorat. Nominal, da, aşa e.

Singura noastră armă împotriva lor este să-i împiedicăm, la toamnă, să mai câştige încă un mandat. Cum nu-i ştim nominal, pentru că se ascund sub votul secret, ar trebui ca niciunul din actualii senatori PSD, ALDE, UNPR – aceste partide au făcut zid în jurul lui Titus Corlăţean – să nu mai fie votaţi. Poate, aşa, vom scăpa Parlamentul de această sectă. Şi vom avea o majoritate – nu o minoritate – care va respecta Constituţie şi legi, care va respecta poporul şi interesul naţional, nu pe cel de grup infracţional.

 

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email