Scumpirea facturii la gunoi, încă în discuţii, la Timişoara

Taxa de 80 de lei pe tonă pentru deşeurile inerte şi nepericuloase colectate din Timişoara face obiectul unor dezbateri şi controverse la început de an. Pentru că, deocamdată, conform opiniilor exprimate la nivel administrativ, nu se doreşte ca această taxă să fie plătită nici de Primăria, nici de Retim, nici de cetăţeni.

 

O taxă anunţată de ani buni

Ca în mai toate oraşele mari, şi la Timişoara instituirea prin lege, de la 1 ianuarie 2017, a unei taxe de mediu pentru deşeurile inerte şi nepericuloase de 80 de lei pe tonă iscă nedumeriri şi controverse.  Conform conducerii Primăriei Timişoara, nu se doreşte ca această taxă să fie suportată de către cetăţeni.

Primarul Nicolae Robu spune că vizat de această taxă este operatorul de salubritate Retim, societate comercială la care 50% din acţiuni sunt deţinute de Primărie. Iar Retim a solicitat Primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activităţii sale pe raza Timişoarei să fie suportat de abonaţi, lucru cu care conducerea Primăriei nu pare să fie de acord. Menţionând, totodată, că în contractul dintre primărie şi Retim nu se prevede nicio obligaţie a primăriei cu privire la această taxă. „Voi propune Consiliului Local să nu se dea curs solicitării Retim, ci să se solicite Retim să-şi acopere respectivele costuri prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei, mai ales ţinând seama că s-a ştiut încă din 2013 că aceste costuri suplimentare vor apărea”, a declarat Nicolae Robu.

Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, afirmă că această taxă ar însemna 1,3 lei în plus pe lună pentru cetăţeni. „Este o taxă de depozitare, menită să descurajeze acumularea de cantităţi mari de deşeuri municipale şi să încurajeze colectarea separată în vederea reciclării. Şi dacă această taxă nu e plătită nici de cetăţeni, nici de Primărie, nici de Retim, cine o achită? Din punctul meu de vedere, dacă se insistă pe aplicarea ei, încasările provenite din această taxă ar trebuie să fie folosite pentru mediu, şi exclusiv pe plan local. În plus, nu mi se pare corect ca, dacă în Timişoara e un procent de reciclare mai mare, să se plătească şi pentru cei care nu se încadrează în reglementările privind reciclarea”, mai spune Petru Olariu.

Problema, în varianta în care nu se pune mai mult accent pe colectare separată şi reducerea deşeurilor municipale, se va accentua de la an la an, mai ales că, dacă pentru acest an taxa este de 80 de lei pe tonă de deşeuri, anul viitor deja, prin lege, cuantumul ei este stabilit la 120 de lei.

Rămâne de văzut cum se va aplica la Timişoara această taxă, cine o va suporta, şi dacă Ministerul Mediului, din cauza nelămuririlor şi controverselor la nivel de administraţii locale, nu va renunţa la aplicarea ei, aşa cum se vehiculează deja.

 

Colectarea selectivă, o chestiune de educaţie care „arde” tot mai mult la buzunare

Conform evidenţelor recente ale Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, de la populaţie s-au colectat anual, s-au transportat şi depozitat peste 66.000 de tone de deşeuri – de la agenţi economici mai mult de 18.000 de tone de gunoi, iar din pieţele oraşului, apropae 600.000 de tone de deşeuri.

Ca urmare a implementării sistemului de colectare duală a deşeurilor, au fost colectate şi mai mult de 11.500 de tone materiale reciclabile, cantitatea cea mai mare fiind de hârtie: peste 5.700 de tone hârtie. Din totalul de materiale reciclabile colectate – hârtie, materiale plastice, sticlă, metal, deşeuri electrice şi anvelope – au fost valorificate (energetic sau prin reciclare) peste 4.200 de tone.

Ca atare, procentul de colectare duală rămâne de 15% – 20%, această tendinţă fiind naţională. O parte din reproşuri pentru persistenţa acestui procentaj redus se îndreaptă în continuare către asociaţiile de locatari.

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, realizat de către Consiliul Judeţean Timiş, venitul populaţiei are o importanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general, nivelul ridicat de trai şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor. Zonele rurale din generează între 0,3 – 0,4 kilograme pe zi, în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kilograme pe zi. Se estimează că fiecare timişean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deşeuri pe an.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro