Reţetele de fraudat bugetul Sănătăţii, pâlnii de scurgere a banilor

Despre un scandal similar din Timiş şi Hunedoara nu se mai ştie nimic

Reteta medicalaCazul reţetelor false, cu prejudicii similare infracţiunilor macro-economice a scos încă o dată la iveală faptul că sistemul de gestionare a banilor sistemului sanitar este scăpat de sub control. Probabil, însă, peste câteva zile acest scandal va fi uitat şi vor fi reluaţi aceiaşi algoritmi de fraudare, sub alte forme. O dovadă că orice scandal de acest gen ţine doar cât durează impactul mediatic este şi un scandal similar legat de reţetele false, descoperit acum un an în Timiş şi Hunedoara, despre care nu se mai ştie nimic.

 

O schemă de fraudare de amploare dezvoltată în sistemul în care se vorbeşte cel mai mult despre subfinanţare

Scandalul reţetelor false, dezbătut zilele trecute pe toate canalele media, pare cu atât mai şocant cu cât prejudiciile sunt de nivelul milioanelor de euro, într-un sistem în care se vorbeşte cel mai mult despre finanţare şi în care banii alocaţi de la buget nu ajung niciodată. Conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, trei medici au emis 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice, pe numele unor pacienţi, iar reprezentanţii unei firme ce deţine un lanţ de farmacii au decontat fraudulos pentru acestea, la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, aproximativ 8,3 milioane de lei. Procurorii au început, în luna mai, urmărirea penală în acest caz faţă de zece persoane suspectate de săvârşirea, după caz, a infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înşelăciune, fals intelectual şi uz de fals. “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă indicii rezonabile că suspecţii au creat circuite economice şi financiare fictive cu scopul de a-şi însuşi sumele de bani rezultate din activitatea infracţională şi de a denatura plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat”, spun procurorii. Potrivit acestora, reprezentanţii unei societăţi ce deţine un lanţ de farmacii au înregistrat în contabilitate facturi fictive de achiziţii de medicamente de la societăţi cu un comportament de tip fantomă.

Astfel, în baza a aproximativ 1.100 de reţete false pentru medicamente oncologice şi hematologice emise de trei medici de specialitate, pe numele unor pacienţi care nu au beneficiat de acestea, reprezentanţii societăţii au decontat fraudulos la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti suma de aproximativ 8,3 milioane de lei. “Sumele de bani obţinute au fost spălate printr-un circuit financiar fictiv, finalizat cu retragerea în numerar şi însuşirea lor”, susţin procurorii.

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a afirmat că ministerul pe care îl conduce se va constitui parte civilă în dosarul reţetelor false, “dacă se confirmă” frauda, el adăugând că “dauna trebuie recuperată”. “Eu repet ce am spus ca poziţie oficială a Ministerului Sănătăţii: nu mai tolerăm în niciun fel astfel de practică mai veche. Deja cred că am auzit cu toţii din multe surse că mai erau situaţii de asemenea fel, dar nu le mai tolerăm. Derulăm cea mai amplă acţiune de verificare în toată ţara în momentul de faţă şi, cu cât şi alte instituţii se implică – aici avem o acţiune complementară a Parchetului –, eu zic că face bine verificării sistemului sanitar”, a declarat Nicolae Bănicioiu.

Întrebat cum a fost posibil un astfel de caz, a răspuns: “Din neatenţia autorităţilor şi a faptului că aceste verificări despre care vorbim acum nu s-au prea făcut”.

Ministrul Sănătăţii a precizat că toate autorităţile au avut un rol în producerea acestui tip de incident,de la minister, până la Direcţii Sanitare, Casa de Asigurări şi autorităţile locale. Acesta şi-a exprimat speranţa că respectivul caz este singular. “Să deturnezi din banii de la Sănătate mi se pare cel mai grav lucru care poate fi făcut. Sănătatea, Educaţia au atâta nevoie de fonduri şi, atunci când oameni care ar trebui să slujească scopul nobil pentru care se află acolo îşi folosesc funcţia pentru interese ilegale, e cu atât mai grav. Însă faptul că se face curăţenie, sunt pedepsiţi cei care încalcă legea, este cel mai bun semnal care poate fi dat că nimeni nu rămâne nepedepsit”, a declarat la rândul său premierul Victor Ponta.

Un scandal care s-a stins şi despre care nu se mai ştie nimic

Dincolo de declaraţiile războinice generate de actualul scandal, este greu de crezut că şi în cazul de faţă eventuala anchetă va schimba din temelii sistemul, în aşa fel încât să nu mai existe tentative de fraudă. Din experienţa ultimilor ani, după câteva săptămâni, scandalul este uitat şi lucrurile reintră pe făgaşul anormal anterior.

În acest sens, se poate exemplifica cu cazul de acum un an, când procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii în Hunedoara, Sibiu şi Timiş, la medici şi farmacişti care ar fi eliberat sute de reţete false. Acestea erau prescrise în speciale pentru medicamente oncologice, decontate la CAS Hunedoara. În acest dosar prejudiciul a fost estimat la peste 3,3 milioane de lei. Poliţiştii şi procurorii DIICOT au percheziţionat patru farmacii şi două cabinete medicale din judeţele Hunedoara, Timiş şi Sibiu, după ce s-a descoperit că în perioada 2010 – 2012, doi medici de la Spitalul Judeţean Hunedoara au completat în fals sute de reţete cu medicamente foarte scumpe, în special oncologice sau adjuvante,.

Reţetele au fost depuse ulterior pentru decontare la CJAS Hunedoara, prin intermediul a trei societăţi comerciale care deţin farmacii în Hunedoara şi Deva. Suma încasată în mod ilegal este de aproximativ 3,3 milioane de lei, iar medicii care eliberau reţetele primeau sume de bani, în funcţie de cantitatea de medicamente prescrisă.

Poliţia Română a precizat că, pe parcursul anchetei, grupul infracţional organizat a fost sprijinit de o grefieră de la Tribunalul Hunedoara şi de soţul acesteia, care au transmis unuia dintre medici că instanţa a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice. Procurorii de la DIICOT au stabilit că reţeaua infracţională a rulat, prin firmele pe care le controla, nu mai puţin de 11 milioane de lei. La finalul percheziţiilor, 35 de persoane au fost duse la audieri la DIICOT Hunedoara. După un an însă, acest caz nu s-a concretizat prin pedepse notabile la nivel de instanţă, toţi cei audiaţi şi reţinuţi fiind eliberaţi imediat, şi cercetaţi în stare de libertate.

Şi ca o dovadă că lucrurile, chiar şi după asemenea cazuri, revin la starea iniţială, în ultimul raport  anual Curtea de Conturi raporta “decontarea unor medicamente compensate în tratamentul ambulatoriu şi a unor servicii paraclinice, în baza reţetelor prescrise de medicii de familie unor persoane care, la data emiterii acestora, erau decedate (la Casele de Asigurări de Sănătate din Arad, Argeş, Buzău, Constanţa, Cluj, Dolj, Mureş, Prahova, Satu Mare, Timiş şi Teleorman)”.

Dr. Vasile Astărăstoae: “Nu avem alte informaţii oficiale, avem doar comunicate de presă”

Prof Dr Vasile AstarastoaeReprezentanţii Colegiului Medicilor spun, în legătură cu “filiera reţetelor false” că, deşi exista obligativitatea informării detaliate a acestei structuri cu privire la abaterile şi ilegalităţile constatate, acest lucru nu s-a întâmplat. “În primul rând, noi nu avem nicio informaţie oficială, în afară de acele comunicate de presă, deşi legea spune destul de clar că începerea urmăririi penale în astfel de cazuri se face cu înştiinţarea Colegiului Medicilor. Nu vedem altceva decât o mediatizare intensă, care nu este benefică nici pentru pacienţi şi care blamează întreg corpul medical. În ceea ce priveşte suma vehiculată, aceasta este de natură să ridice suspiciuni, atâta vreme cât nu s-a făcut o expertiză. Cifrele vehiculate, de ordinal milioanelor de euro mi se par puţin plauzibile. Şi ar trebui să se clarifice toate aspectele de acest gen înainte să se iniţieze această modalitate brutală de telejustiţie”, ne-a declarat preşedintele Colegiului Medicilor, medicul Vasile Astărăstoae.

Dr. Georgeta Rus: “Sunt incredibile astfel de cazuri într-un sistem atât de prost finanţat”

Georgeta RusMedicul timişean Georgeta Rus, consilier judeţean, apreciază fraudele cu astfel de prejudicii drept incredibile, raportate la subfinanţarea sistemului. “Nu sunt excluse aceste înţelegeri între unii medici şi unii farmacişti – ele există, cel puţin într-o parte a sistemului. Dar se pot întâmpla şi cazuri de prescrieri de medicamente pentru trei luni, pentru un bolnav de Alzheimer, care moare după 20 de zile, iar reţeta rămâne prescrisă pentru trei luni. Oricum ar fi, astfel de cazuri de fraude sunt incredibile la un sistem atât de şubred şi atât de prost finanţat precum cel sanitar.”

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro