Reţea de cămătărie „V.I.P.” destructurată la Timişoara

poza chestiunea saptamaniiNu mai puţin de 33 de percheziţii au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Timişoara, într-un dosar de cămătărie în care prejudiciul este de aproximativ două milioane de euro. Acest caz vine să demonstreze, dacă mai era nevoie, că nici după incriminarea acestei „îndeletniciri”, fenomenul cămătăriei nu s-a diminuat pe plan local, dimpotrivă.

 

Cămătărie de milioane de euro

Zecile de percheziţii care au avut loc la Timişoara la sfârşitul săptămânii trecute au fost realizate de procurori ai D.I.I.C.O.T., alături de poliţişti de frontieră într-un dosar de cămătărie care vizează fapte petrecute în perioada 2009-2013.

Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ două milioane de euro. Acţiunea anchetatorilor vizează 23 de persoane care au fost ridicate în urma percheziţiilor şi duse la audieri la sediul D.I.I.C.O.T. Timişoara.

Potrivit unor surse judiciare, suspecţii împrumutau bani şi percepeau apoi dobânzi foarte mari care ajungeau şi la o mie la sută şi semnau acte cu clienţii lor prin care aceştia din urmă se obligau să le cedeze apartamentele, în cazul în care nu îşi plăteau datoria la timp.

Conform surselor citate, unele persoane au pierdut chiar şi câte două sau trei apartamente, după ce au împrumutat bani şi nu au reuşit să achite datoria. Sursele judiciare citate mai spun că printre suspecţi se află şi Sorin Udrea, lider al unei grupări din Timişoara specializate în infracţiuni cu violenţă, dar şi Adrian Cocoană, care în 2008 a accidentat mortal un tânăr aflat pe trotuar.

În iunie 2013, Sorin Udrea a fost ridicat de anchetatori de pe un stadion de lângă Timişoara. A fost apoi arestat preventiv, iar în 24 octombrie 2013 a fost eliberat, în urma unei decizii a Curţii de Apel Timişoara. În acest dosar el este acuzat de constituire de grup infracţional organizat, complicitate la contrabandă, şantaj, operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise, efectuarea fără drept de operaţiuni cu arme şi muniţii, complicitate la tâlhărie în formă calificată, braconaj, în formă calificată şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Udrea nu a fost condamnat pentru aceste acuzaţii, dosarul său aflându-se încă în lucru la Tribunalul Timiş.

Medicul Adrian Cocoană, suspectat şi el în acest dosar de cămătărie, a ucis un tânăr de 28 de ani, în august 2008. Atunci, Cocoană, care se afla la volanul unui Ferrari, a pierdut controlul maşinii, care a ajuns pe trotuar şi a lovit mortal un tânăr de 28 de ani, după care şoferul a fugit de la locul accidentului. În noiembrie 2011, medicul Adrian Cocoană a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare, iar în septembrie 2013, după ce a ispăşit două treimi din pedeapsă, a fost eliberat condiţionat.

„Căutăm toate contractele, pentru a vedea despre ce sume e vorba”

Mircea Andres DIICOT Timisoara portretChiar dacă suma iniţială a prejudiciului a fost estimată la două milioane de euro, însă în urma cercetărilor e posibil să fie vorba de mult mai mulţi bani. „Căutăm toate contractele de împrumut, pentru a vedea exact despre ce sume e vorba. Victimele au aproximat o sumă, şi au prezentat o serie de contracte, însă sperăm ca în urma percheziţiilor să găsim toate contractele, pentru documentarea întregii activităţi infracţionale”, ne-a declarat Mircea Andreş, procurorul şef al D.I.I.C.O.T. Timişoara.

„Încă sunt puţine dosare de cămătărie în instanţele din Timiş”

Avocatul Carmen Obârşanu susţine că, raportat la dimensiunea fenomenului cămătăriei din Timiş, dosarele de cămătărie ajunse în instanţele timişene sunt extrem de puţine. „La un moment dat au existat întrebări cu privire la faptul că DNA nu s-ar implica suficient în soluţionarea acestui tip de dosare. Ar trebui întrebaţi şi pe plan local unii procurori care au dat soluţii de neîncepere a urmăririi penale în astfel de dosare cum de li s-a infirmat ulterior soluţiile”, spune Carmen Obârşanu.

Prima condamnare din Timiş – abia la sfârşitul anului trecut

În baza unei legi aprobate în urmă cu aproape trei ani, acordarea neautorizată de împrumuturi cu dobândă a fost declarată infracţiune, fiind pedepsită cu închisoarea de la şase luni la cinci ani şi cu confiscarea sumelor de bani obţinute din cămătărie.

Ar fi fost de aşteptat ca dosarele privitoare la noua infracţiune să apară în instanţele din Timiş, ţinând cont că, în Timişoara cel puţin, această îndeletnicire este practicată pe scară largă, o dovadă fiind sutele de anunţuri de profil din publicaţiile de mică publicitate. Totuşi, dosarele respective au întârziat să apară în instanţele din Timiş, un singur caz de acest tip fiind finalizat recent la Tribunalul Timiş.

Înregistrat în iulie, procesul, cu trei inculpaţi, s-a derulat rapid, condamnările fiind pronunţate la sfârşitul anului trecut. Doi dintre inculpaţi au fost condamnaţi pentru cămătărie, la un an de închisoare cu suspendare, ceea ce înseamnă că sunt în prezent în libertate. Singura pagubă notabilă pentru inculpaţi este restituirea sumei de 15.000 euro, bani dobândiţi prin săvârşirea infracţiunii de cămătărie, şi a unui autoturism BMW, dobândit prin aceleaşi mijloace. În plus, instanţa a anulat şi contractele de împrumut cu garanţie imobiliară încheiate de către cămătari.  Partea proastă e că aceste contracte erau autentificate, adică legalizate la notar în septembrie 2012, adică după apariţia legii care interzicea cămătăria. Cu toate acestea, notarii în cauză nu au fost chemaţi să dea cu subsemnatul în instanţă.

Un alt aspect interesant este că instanţa le-a impus inculpaţilor ca, pe durata obligaţiei de a nu părăsi ţara, “să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme”, şi, totodată, “să nu se apropie de părţile vătămate şi de membrii familiei acestora şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect”.

Între timp, prin sentinţa pronunţată la finalul anului trecut s-a revocat faţă de inculpaţi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara. Ceea ce înseamnă că, teoretic, aceste obligaţii stipulate de instanţă nu mai sunt valabile.

Oricum, procesul este la faza pe fond, urmând apelul, probabil la Curtea de Apel Timişoara.

Proiectul de lege care incrimina cămătăria a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 2011, după ce fusese iniţial respins de către Senat, fiind ulterior promulgat de către Preşedinţie şi publicat în Monitorul Oficial. Iniţiativa legată de interzicerea cămătăriei a fost luată după ce un număr greu cuantificabil de oameni au fost lăsaţi pe drumuri de către reţelele de cămătari specializate pe înşelăciuni imobiliare, autorităţile dând semnalul că vor să realizeze o îngrădire măcar legală a fenomenului cămătăriei.

Parcursul legislativ al legii care interzice cămătăria este interesant plecând de la faptul că actul normativ a fost respins de către Senat (fără să se motiveze în mod clar de ce), fiind ulterior adoptat de Camera Deputaţilor cu 168 de voturi “pentru”, 98 “împotrivă” şi zece abţineri.

Proiectul de lege, care prevede că activitatea de cămătărie se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la cinci ani, a fost iniţiat de parlamentari ai P.D.-L. şi ai minorităţilor naţionale, şi în acest context s-a iscat o adevărată controversă publică legată de faptul că grupul parlamentar P.S.D., inclusiv Adrian Năstase şi Victor Ponta, au votat împotriva acestei legi. Ulterior, reprezentanţii P.S.D. şi-au justificat gestul prin faptul că, din principiu, resping iniţiativele legislative promovate de grupul P.D.-L. şi că, în cazul de faţă, legea ar fi fost întocmită prost.

Iniţial, proiectul de lege prevedea sancţionarea cămătarilor cu închisoare de la unu an la trei ani, însă deputaţii jurişti au propus ca sancţiunea să fie de închisoare de la şase luni la cinci ani. Printre iniţiatorii acestui proiect, devenit lege, se numără şi un fost parlamentar timişean, Marius Dugulescu, care a precizat că s-a plecat în iniţierea acestui proiect legislativ şi de la problemele existente în Timişoara, unde activitatea de cămătărie a ajuns să fie practicată pe scară largă. 

Ideea acestei legi era tocmai ca dosarele legate de cămătărie, încadrate până acum la tot felul de infracţiuni adiacente, cum ar fi înşelăciunea, să nu mai poate fi blocate de acest impediment şi să fie instrumentate fără interpretări legislative complicate, la nivel de Poliţie, parchet şi instanţe. Din păcate însă, dosarele vizând această infracţiune par să lipsească deocamdată.

În litera vechii legislaţii, din cauza legalizării actelor de împrumut la notariat, multe dintre cazurile de cămătărie s-au finalizat la nivelul Parchetului cu neînceperea urmăririi penale. În cazuri de acest fel se considera că victima a luat la cunoştinţă, în momentul în care a semnat actul notarial, faptul că e vorba de un împrumut cu dobândă ascunsă, şi că îşi asumă toate riscurile care decurg din acesta.

La Timişoara, cămătăria a fost o activitate intens practicată după 1989, şi în prezent existând reţele specializate pe camătă care continuă să-i înşele pe cei suficienţi de naivi încât să apeleze la acest gen de “împrumuturi.” Ziarele de mică publicitate din Timişoara sunt pline de zeci de anunţuri prin care cămătarii îşi anunţă “ofertele”, majoritatea precizând că, prin acte notariale, sunt interesaţi de garanţii imobiliare, automobile sau aur.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro