Refugiaţii, o potenţială criză, fără buget, fără preocupări

În eventualitatea unui nou val de refugiaţi, autorităţile ar fi la fel de nepregătite ca în urmă cu jumătate de an

refugiatPentru că situaţia refugiaţilor încă este tulbure la nivel european, în pofida înţelegerilor făcute de liderii europeni cu Turcia, definitivarea „soluţiei” maghiare de construcţie a unui gard anti-migraţie la frontiera de vest ridică din nou problema pregătirii autorităţilor locale, în faţa unui potenţial val de refugiaţi de proporţii. La nivel local, la fel ca în urmă cu jumătate de an, când au început să apară primele valuri de refugiaţi în zonă, nu există bugete de gestionare a unei eventuale crize, şi nici strategii.

 

Zero lei, zero planuri

Posibilitatea ca România să fie confruntată cu un val de proporţii de refugiaţi, în perspectiva definitivării gardului anti-migraţie de la frontiera de vest cu Ungaria, ar putea prinde autorităţile timişene la fel de nepregătite ca în urmă cu jumătate de an, când începeau să apară primele grupuri persoane refugiate în zonă.

La nivel local, nici Consiliul Judeţean Timiş, nici Primăria Timişoara nu au primit, ca alocare de la bugetul central, sume care să fie destinate măcar conturării unui plan de acţiune, în eventualitatea unui val de refugiaţi similar celui din Ungaria.

Nu există bani şi nici strategii, lucru care se vede inclusiv din răspunsurile la interpelările parlamentare pe această temă, făcute inclusiv de către parlamentari din Timiş.

Ce măsuri a luat până acum Ministerul Afacerilor Interne pentru securizarea graniţei de vest, într-o astfel de variantă, a unui val uriaş de migranţi ? „S-au luat măsuri pentru monitorizarea permanentă a situaţiei operative la frontiera comună cu Serbia şi Bulgaria şi se desfăşoară activităţi comune de patrulare poliţie de frontieră – jandarmerie, poliţie, atât la frontiera verde cât şi la nivelul punctelor de trecere a frontierei”, sunt o parte din măsurile anunţate, zilele trecute, de ministrul de Interne Petre  Tobă, ca răspuns la o interpelare pe această temă a unor parlamentari. Genul acesta de măsuri erau întreprinse şi până acum, deci nu reprezintă nimic ieşit din comun.

Mai rău e că acelaşi minister a delegat problema gestionării şi integrării refugiaţilor la nivel local, precizând zilele trecute, tot într-un răspuns la o interpelare parlamentară, că „integrarea efectivă se realizează la nivelul comunităţilor locale, autorităţile locale şi serviciile deconcentrate au un rol deosebit şi datoria de a furniza servicii suplimentare în domenii ca accesul la locuinţe educaţie, asistenţă socială şi medicală, accesul pe piaţa forţei de muncă”.

Cu alte cuvinte, după „descentralizarea” şcolilor şi spitalelor, trecute cu administrare şi finanţare la autorităţile locale, de la nivel central se pregăteşte „descentralizarea refugiaţilor”. Aceasta în condiţiile în care structuri precum CJ Timiş sau Primăria Timişoara (care s-ar putea trezi oricând cu o situaţie precum cea la de la Gara Budapesta) nu au primit niciun fel de fonduri pentru datoria trasată de Ministerul Afacerilor Interne. În plus, e de domeniul ştiinţifico-fantasticului să i se impună Primăriei Timişoara să găsească locuinţe pentru refugiaţi, dacă e să se facă raportarea doar la listele de priorităţi pentru repartizarea unei locuinţe sociale, pe care unii timişoreni aşteaptă din anii 90 repartizarea unri locuinţe din fondul locativ al Primăriei.

„Suntem mai săraci decât cei care ne trasează aceste îndatoriri legate de gestionarea refugiaţilor. Până la urmă România nu face parte din categoria ţărilor Schengen, nu a fost lăsată să intre în acest spaţiu, ca atare nu poate trece nimeni graniţa fără control, şi fără vize sau acte legale. În caz contrar, poate interveni oricând elementul de forţă al statului, iar cei care se fac vinovaţi de trecere frauduloasă a frontierei pot ajunge la închisoare. Poporul român este unul primitor, şi chiar la Timişoara comunitatea siriană este bine integrată şi reprezentată. Nu cred că problema e legată de refugiaţi, ci de această atitudine e servilism şi pupincurism faţă de tot ce înseamnă Uniunea Europeană. Nu suntem buni pentru integrare în spaţiul Schengen, dar suntem buni să primim refugiaţi”, spune deputatul timişean Niculae Mircovici.

De la nivel central nu există nici măcar un plan cu privire la locul în care s-ar putea construi noi puncte de primire şi cazare de refugiaţi, ceea ce înseamnă că greul va rămâne pe umerii structurilor deja existente (cum e Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil Timişoara) şi al taberelor temporare (cum e cea amenajată în Timiş la Lunca).

„În ceea ce priveşte localităţile unde vor fi amenajate noile centre, menţionăm faptul că problematica în discuţie face obiectul unei evaluări permanente, iar decizia finală în acest sens va fi luată după efectuarea unei analize complexe asupra tuturor implicaţiilor pe care un asemenea demers le poate avea, în urma unui proces transparent”, aceasta e „strategia” de ultimă oră a MAI.

Îngrijorări la nivel local

Pentru că lipsesc planurile, informaţiile şi propunerile de sprijin ale Timişoarei în varianta confruntării cu un val numeros de refugiaţi, la fel ca în Budapesta, mai mulţi consilieri locali au cerut conducerii Primăriei Timişoara să ceară o informare în acest sens Guvernului.

În opinia acestora, în lipsa unor acţiuni de prevenire şi pregătire, Timişoara s-ar putea trezi confruntată cu o situaţie limită, extrem de greu de gestionat. Nici măcar nu ştim cine sunt aceşti cetăţeni, sunt refugiaţi, sunt imigranţi, sunt terorişti, pentru că nu e normal ca acest Guvern să nu ne informeze corect. Şi dacă îi relocăm în Timişoara, să ştim din ce bani vor fi finanţaţi şi cum se va face această integrare. Noi ca timişoreni trebuie să luăm o hotărâre, mai ales în Consiliul Local, prin care să ne exprimăm punctul de vedere, suntem sau nu de acord, pentru că nu ne putem juca cu viaţa timişorenilor”, s-a precizat în Consiliul Local.

„Nu mi-aş dori ca în loc să ne ocupăm de problemele pe care le avem şi în Timişoara şi în judeţul nostru şi în întreaga ţară, să ne ocupăm de problemele altora. Sigur că unele obligaţii derivă din apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi, câtă vreme suntem şi parte la decizii, indiferent dacă deciziile sunt în acord cu punctele noastre de vedere ca stat, sau nu, atunci trebuie să le şi respectăm. Altminteri nu e în regulă să fim consideraţi ţară de mâna a doua, care execută pur şi simplu ce i se ordonă şi să ne complicăm existenţa şi aşa complicată, ocupându-ne de alţii, când îi avem pe ai noştri destui”, a declarat pe această temă primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Consilierii locali care au solicitat lămuriri de la nivel central spun că trebuie insistat pe acest se demers, înainte să se ajungă la Timişoara într-o situaţie extrem de greu de gestionat. „Am vrut ca Primăria Timişoara să solicite informaţii de la Guvern, să ne spună dacă se vor aloca bani, când, cum, şi de unde. Nici măcar nu există informaţii clare – sunt refugiaţi – în condiţiile în care refugiaţii dintr-o zonă de conflict se duc în ţările vecine – sau sunt imigranţi, care au un alt statut? Conform unor informaţii date publicităţii, 25% sunt sirieni, restul sunt pakistanezi, afgani şi aşa mai departe – ţări cu anumite problematici. Mulţi nu au documente de identitate, nu ştim cine sunt”, a precizat consilierul local Petrică Folică.

Gardul de la frontiera cu Ungaria pune presiune pe Timiş

Gard sarma UngariaÎn plus, deşi până într-un punct se credea că e un proiect cu slabe şanse de materializare, autorităţile maghiare şi-au anunţat intenţia ca în câteva zile să demareze construcţia celebrului gard anti-migraţie de la frontiera cu România.

Gardul de sârmă s-ar putea întinde pe tronsonul de frontieră cu România, dintre localităţile timişene Beba Veche şi Cenad, respectiv, adică de la Triplex Confinium şi până la râul Mureş.

Deja echipe de topografi şi militari maghiari au trecut la identificarea şi marcarea traseului pe care urmează să fie amenajată bariera metalică, precum şi a posturilor de pază asociate.

Timişul ar urma să fie cel mai afectat de construirea acestui gard, întrucât pe acest sector se află singurul punct de trecere a frontierei spre interiorul Uniunii Europene, cel de la Cenad – Kiszombor, care ar putea fi blocat de valurile de refugiaţi care ar putea merge de-a lungul gardului, în căutarea unui punct de traversare.

La sfârşitul lunii august a anului trecut, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre UE încercau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.

În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor din Serbia Majdan/Rade (din Serbia) – Beba Veche (din Timiş) şi Kübekháza (Ungaria).

Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (echivalentul a 71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor.Iniţiativa gardului este criticată de UE şi de Serbia. Nici reacţia diplomaţiei româneşti nu s-a lăsat aşteptată. Ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, considera Ministerul Afacerilor Externe, care preciza că această poziţie a fost comunicată părţii ungare.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro