Realizarea pasajului de sub Piaţa Operei, după 2021

Realizarea pasajului rutier de sub Piaţa Operei se amână cu cel puţin patru ani, Primăria ajungând la concluzia că, în perspectiva anului 2021, când Timişoara devine capitală culturală europeană, nu poate risca transformarea zonei centrale a oraşului într-un imens şantier.

 

Proiectul va reveni în actualitate după 2021

Cu toate că, până la un punct, Primăria Timişoara părea decisă să înceapă cât mai repede proiectul pasajului rutier ce ar fi trebuit să străbată, prin subteran, Piaţa Operei, câştigarea de către Timişoara a statutului de Capitală Culturală Europeană pare să schimbe priorităţile Municipalităţii. Primarul Nicolae Robu a declarat, recent, că nu îşi poate asuma demararea unei lucrări de lungă durată, în condiţiile în care Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană în 2021. Adică, nu poate risca transformarea centrului oraşului într-un imens şantier şi, ca atare, proiectul va „reveni în actualitate” abia după 2021.

Dacă ar începe acum, este oricum greu de crezut că proiectul, pentru care nu s-a obţinut nici măcar finanţarea, ar putea fi finalizat până în 2021, mai ales că obiectivul de investiţii ce presupune construirea pasajului rutier Piaţa Victoriei, reproiectarea infrastructurii de transport, cu reorganizarea circulaţiei în sens unic, şi amenajarea unei parcări subterane cu 700 de locuri, cu o valoare totală de 50 de milioane de euro ar urma să fie realizat în termen de cel puţin patru ani, în varianta cea mai optimistă.

„Din punctul meu de vedere, este o decizie înţeleaptă. Sunt legende urbane care au tot circulat prin Timişoara, conform cărora sub Modex ar exista ruine foarte valoroase din punct de vedere arheologic, ceea ce ar complica destul de mult derularea proiectului. Şi, oricum, nu ştiu cât de mult ar fi ajutat acest proiect la rezolvarea problemei traficului aglomerat din oraş. Mă bucur că s-a ajuns la concluzia că nu asta e, pe moment, prioritatea Timişoarei”, spune arhitectul timişorean Radu Radoslav.

 

O lucrare „mamut”

Proiectul care îşi propunea realizarea unui subpasaj în Piaţa Operei urma să modifice întregul aspect al zonei centrale a oraşului, întrucât presupunea reproiectarea infrastructurii rutiere, rezultând un inel de trafic cu sens unic şi care ar fi trebuit să funcţioneze în jurul centrului istoric al oraşului.

Punctele care se presupunea că vor marca accesul şi ieşirea din subpasaj urmau a fi situate, cel mai probabil, la intersecţia străzii Paris cu bulevardul Republicii şi, respectiv, în zona situată la capătul subpasajului care străbate Piaţa Victoriei, la intersecţia cu bulevardul. I.C. Brătianu.

Astfel, circulaţia generală, pe sens unic, ar fi fost posibilă, după realizarea subpasajului, pe traseul: Piaţa Mărăşeşti – str. Ghe. Dima – str. Sf. Ioan/str. Paris – pasaj subteran Piaţa Operei – b-dul I.C. Brătianu – str. Hector – Piaţa I.C. Brătianu – str. Oituz – Piaţa Mărăşeşti.

Potrivit informaţiilor oferite de Primărie, proiectanţii urmau să aibă în vedere atât nevoile conducătorilor auto ai unor mijloace de transport cu gabarit mare, cât şi nevoile conducătorilor auto care au în dotare maşini mici sau jeep-uri. Aceştia din urmă ar fi putut utiliza, de altfel, subpasajul care va trece prin faţa clădirii Operei şi care ar fi permis accesul tuturor maşinilor ce nu depăşesc în înălţime 2,60 – 2,80 metri.

Primăria Timişoara aducea în sprijinul deciziei sale argumentul că, dată fiind structura radială şi cu inele incomplete a reţelei stradale majore, presiunea traficului se concentrează asupra zonei centrale a oraşului, orientându-se către inelul I de circulaţie, singurul inel complet. În consecinţă, congestiile de circulaţie pe inelul I de circulaţie, cât şi pe accesele radiale au devenit cvasi-permanente. Viteza medie de circulaţie în zona centrală a scăzut până la valori de sub 10 kilometri/oră, consumul de carburanţi depăşind cu mult valorile normale (valori măsurate de 15 – 19 litri/100 de kilometri cu autoturisme pentru care fabricantul indică consum urban de 6 – 7 litri/100 de kilometri). „Din aceste considerente, reorganizarea circulaţiei rutiere pe Inel I de circulaţie este o prioritate strict necesară şi oportună pentru optimizarea şi fluidizarea traficului din municipiul Timişoara”, spuneau reprezentanţii Primăriei.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro