Războiul sporurilor intră într-o nouă fază

O parte dintre bugetari cer dobândă pentru banii acordaţi în tranşe

sindicat functionari publiciLupta dusă în instanţe de către bugetari pentru acordarea sporurilor tăiate în urma politicilor de austeritate ar putea intra într-o nouă fază, odată cu iniţierea unor noi acţiuni prin care statul este dat în judecată, pentru a acorda dobânzi în cazul sporurilor acordate eşalonat. Dacă instanţele vor da câştig de cauză acestor prime acţiuni, ar putea urma un val de procese, inclusiv în Timiş, iar statul ar putea fi obligat la plata unor sume astronomice.

 

Inovaţii judiciare

A fost făcut public, zilele trecuteâ, faptul că 44 de grefieri de la Judecătoriile din Bârlad şi Huşi au dat în judecată Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Vaslui, solicitând plata unor drepturi băneşti reprezentând dobânzile pentru banii câştigaţi în instanţă şi achitaţi eşalonat, în mai mulţi ani.

Angajaţii cer acordarea unor dobânzi pentru bani câştigaţi în instanţă, fiind vorba despre o serie de sporuri, care sunt achitate eşalonat, pe parcursul mai multor ani. „În cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită obligarea pârâţilor în solidar la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligaţiei de plată stabilită irevocabil prin titluri executorii. Reclamanţii mai invocă faptul că prin sentinţele civile au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflaţie, fără dobânzi, iar prin reeşalonarea plăţii titlurilor executorii până în anul 2016, prin Legea 113/2010, s-a ajuns la o situaţie prejudicială, ceea ce depăşeşte cu mult exigenţele de rezonabilitate”, a declarat preşedintele Tribunalului Vaslui, Diana Elena Sîrghi.

Potrivit acesteia, grefierii nu au menţionat în cererile de chemare în judecată sumele exacte pe care le solicită, fiind ataşate la dosare doar titlurile executorii.

Contul pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor pentru plata restanţelor este alimentat cu sume mici, în condiţiile în care datoria statului la magistraţi şi personal auxiliar este de aproximativ 11 milioane de euro, sau de 49.988.390 de lei, numai pentru hotărârile definitive şi validate.

Oricum, acest demers de acordare de dobânzi pentru drepturile plătite eşalonat reprezintă o noutate în războiul sporurilor, dus de bugetari cu Statul, şi, dacă în acest caz reclamanţilor li s-ar da câştig de cauză, s-ar crea un precedent care ar duce la redeschiderea unui număr foarte mare de procese, în urma cărora statul ar putea fi obligat la plata unor sume astronomice.

Zece milioane de euro, acordate eşalonat doar profesorilor timişeni

După modelul grefierilor din Vaslui, şi profesorii din Timiş, în cazul cărora a fost aplicată aceeaşi politică de eşalonare a drepturilor salariale câştigate în instanţă ar putea redeschide procese împotriva Statului, în care să reclame dobânzi pentru aceste sume. Caz în care Statul ar fi obligat la plata unor sume foarte mari, ţinând cont că statul le datorează doar profesorilor timişeni peste zece milioane de euro, conform informaţiilor furnizate de structura timişeană a Sindicatului „Spiru Haret”.

De altfel, Timişul a fost un fel de avanpost al proceselor-maraton pentru recuperarea diferenţelor salariale din învăţământ, peste 4.500 de profesori timişeni deschizând acţiuni în instanţă împotriva Ministerului Educaţiei. Însă, deşi miile de dascăli timişeni care au iniţiat procese pentru recâştigarea drepturilor salariale au avut câştig de cauză, nu au reuşit să-şi recupereze integral banii. Deşi există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru peste 4.000 de profesori din Timiş, Ministerul Educaţiei a transmis că nu are de unde să acorde acele sume, care vor fi plătite eşalonat până în 2016.

„E vorba, cumulat, de o sumă de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi. Anul acesta s-au dat o parte din aceşti bani, însă nu toţi. Din ce s-a acordat până acum s-a reuşit să se plătească doar 60% din suma prevăzută pentru acest an”, ne-a declarat Virgil Popescu, liderul Federaţiei Sindicale “Spiru Haret” Timiş.

Până în prezent, în urma proceselor pierdute cu cadrele didactice, Statul român trebuie să achite, la nivel naţional, în perioada următoare, peste 500 de milioane de euro. Bani pe care nu îi are. De aceea s-a decis ca plăţile să se facă eşalonat pe o perioadă de trei ani, începând cu anul 2013 şi până în 2016.

La suma de 500 de milioane de lei, este lesne de înţeles că, după modelul grafierilor din Vaslui, şi profesorii ar putea cere sume de ordinul zecilor de milioane de euro pentru banii acordaţi eşalonat.

Confruntări în instanţe, în Timiş, pentru sporurile contestate de Curtea de Conturi

Tiberiu Negrei portretUn nou val de procese ale bugetarilor cu Statul nu ar fi de dorit în momentul de faţă, în condiţiile în care instanţele din judeţ încă sunt aglomerate de acest gen de litigii. În acest sens, noi acţiuni similare în instanţă sunt generate de sporul de dispozitiv acordat funcţionarilor din administraţia publică locală şi felul în care acesta se acordă sau nu se acordă în diverse Primării din Timiş.

Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, susţine că reprezentanţii Federaţiei Sindicale a Funcţionarilor Publici din Administraţia Locală au ajuns să înregistreze şi câte patru – cinci acţiuni în instanţă, în perioade scurte de timp, prin care contestă deciziile conducerii unor Primării din Timiş de a recupera retroactiv acest spor de la propriii angajaţi, în urma unor decizii luate de către Curtea de Conturi.

Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara spune că adesea Curtea de Conturi impune Primăriei recuperarea acestor bani, iar Primăria le comunică salariaţilor că banii trebuie recuperaţi. Sindicatul contestă în instanţă majoritatea deciziilor de recuperare de acest tip şi, în cele mai multe cazuri, s-a reuşit să se obţină anularea deciziilor de recuperare a acestor sume.

Sindicaliştii mai spun că este de neînţeles felul în care Curtea de Conturi le impune primarilor recuperarea acestor bani, în condiţiile în care există din 2007 o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei, care impune plata acestor sporuri de către primării. Conform acestora, primarii se tem şi decid să ia măsuri pentru recuperarea sporului de dispozitiv, deşi există o decizie clară a instanţei care le obligă la plata acestui spor. Însă mulţi intră în panică în momentul în care primesc adrese de la Curtea de Conturi în care li se spune că, dacă nu recuperează aceste sporuri de dispozitiv, vor suporta rigorile legii. Tiberiu Negrei spune că tocmai de aceea, la nivelul Federaţiei Funcţionarilor Publici din Administraţia Locală se analizează  posibilitatea rezolvării aceste probleme la sursă, prin plângeri penale pe numele conducerii Camerelor de Conturi care solicită Primăriilor recuperarea sumelor acordate angajaţilor ca spor de dispozitiv.

„Noi avem, în Timiş, avem o decizie a Curţii de Apel Timişoara dată recent în care se admite recursul formulat şi se anulează deciziile de recuperare a sporului de dispozitiv acordat la Primăria Timişoara pentru anul 2010. Cu toate acestea, acum Curtea de Conturi pare decisă să recupereze din nou aceste sume, pentru perioada 2011 – 2014. Aşa am înţeles că se vrea, Curtea de Conturi fiind în aceste zile, din nou, în control la Primărie. Probabil că va urma un nou proces, însă în acest caz abuzul se vede din avion, mai ales că există decizia clară a instanţei în care se specifică faptul că aceste sume nu trebuie recuperate. În acest context, nu ştiu de ce a mai promis prim-ministrul Victor Ponta că se va reveni, în administraţie, la salariile din perioada precedentă. Dimpotrivă, Curtea de Conturi pare decisă să diminueze salariile funcţionarilor din administraţie, nu să le crească”, ne-a declarat Tiberiu Negrei.

În ciuda acestor discuţii, Curtea de Conturi rămâne consecventă deciziei de a recupera aceşti bani de la Primării, lucru care se poate vedea şi din ultimele rapoarte defalcate privind gestionarea finanţelor publice la nivel local, făcute publice în urmă cu câteva săptămâni.

Inclusiv la Primării mari, precum e cea a municipiului Lugoj, Curtea de Conturi consemnează ca o abatere financiară faptul că „salariile au fost acordate, incluzându-se astfel şi sporul de dispozitiv de 25% – sub forma sumelor compensatorii – în salariile de încadrare, care au fost plătite salariaţilor, funcţionari publici şi personalului contractual”. Ca atare, rămâne de văzut cum va fi rezolvată această problemă în perioada următoare. Dacă „soluţia finală” va fi tot instanţa, atunci se va ajunge iarăşi la o supra-aglomerare a Tribunalelor şi Judecătoriilor, inclusiv în Timiş, la fel ca în momentul marii tăieri de sporuri din 2009 – 2010. Şi, la fel ca în alte cazuri vizând sporurile, probabil că unele instanţe vor decide într-un mod, iar altele într-un mod diametral opus, pe aceeaşi speţă. Lucru care nu va face decât să sporească nemulţumirile.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro