Promovare mai mare, dar număr mai mic de elevi înscriși la bacalaureat, faţă de anul trecut

bacalaureat   2Cea mai mică participare la examenul de bacalaureat din ultimii zece ani, un procent de promovabilitate aflat în ușoară creștere, dar și o rată destul de ridicată a neprezentării la examene sunt câteva dintre reperele statistice ale primei sesiuni a examenului de bacalaureat din acest an.

 

Cea mai mică rată de participare din ultimii zece ani

Potrivit Ministerului Educației Naționale, la prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an, desfășurată în intervalul 10 iunie – 4 iulie, numărul elevilor înscriși la examen a fost de 161.682, înregistrând o scădere față de 187.898, în 2013 – atunci când, potrivit statisticilor MEN, s-a înregistrat cel mai mic număr de elevi absolvenți de clasa a XII-a care s-au înscris pe liste pentru susținerea examenului de bacalaureat din ultimii nouă ani.

Din totalul celor 161.682 de candidați, mai informează reprezentanții MEN, 129.841 au fost absolvenți ai promoției 2013 – 2014, în vreme ce 31.864 au fost absolvenți din promoțiile anterioare. Potrivit statisticilor disponibile la nivel național, la prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an s-au prezentat 150.682 absolvenți, 11 000 absent穗d, iar alți 273 fiind eliminați pentru fraude sau tentative de fraudare.

Numărul elevilor eliminați din examen, în ușoară scădere

Potrivit datelor oficiale furnizate de MEN, numărul elevilor eliminați de la examen pentru tentative de fraudare sau pentru fraude a fost de 273. Astfel, în, 4 iulie, la ultima probă a examenului de bacalaureat, din totalul de candidați înscriși pe liste, s-au prezentat la examene 138.118 absolvenți, adică 94,48%. Dintre aceștia, 57 de candidați (0,04%) au fost eliminați din examen, din pricina unor fraude constatate sau a unor tentative de fraudă.

O analiză comparativă a numărului elevilor care au fost eliminați în anii trecuți, pentru constatarea unor fraude sau a unor tentative de fraudă, relevă faptul că numărul celor care au încercat să fraudeze la examen, la disciplina la alegere, se află anul acesta într-o ușoară scădere față de 2013, atunci când au fost eliminați de la examen 87 de absolvenți.

Prin comparație, la examenele desfășurate în 2 iulie, la disciplinele de Matematică și respectiv Istorie, adică probele scrise obligatorii ale profilului pentru care au optat absolvenții, s-au prezentat la examen 137.613 de absolvenți, dintre care 80 (0,05%) au fost eliminați din examen, potrivit unor statistici furnizate de oficiali ai MEN, citate de Hotnews.ro.

Potrivit aceleiași surse, la proba obligatorie din cadrul fiecărui profil de studiu, la examenul de anul trecut, au fost eliminați 112 absolvenți, în vreme ce în anul 2011, adică primul an de aplicare a prevederilor Legii Educației inițiate de fostul ministru Daniel Funeriu, care impune supravegherea bacalaureatului cu camere video, au fost eliminați de la probele obligatorii aferente profilului, pentru fraudare sau pentru tentative de fraudare, 268 de absolvenți de liceu.

Timișul, promovabilitate totală situată sub media de la nivel național

Aura DanielescuStatisticile furnizate în cursul dimineții de luni pentru județul Timiș relevă, potrivit informațiilor oferite de Aura Danielescu, inspector şcolar general, faptul că promovabilitatea totală la această primă sesiune de bacalaureat din 2014 se situează, cu 56,09%, sub media înregistrată la nivel național (58,99%)

Procentul promovabilității totale (care reflectă promovabilitatea înregistrată de absolvenții promoției curente și a promoțiilor anterioare care au susținut examenul de bacalaureat în acest an) se află însă într-o ușoară creștere față de 2013, atunci când, la prima sesiune a examenului de bacalaureat, promovabilitatea totală a fost de 55,57%.

Potrivit statisticilor ISJ Timiș, promovabilitatea promoției 2014 (62,89%) s-a dovedit a fi de aproape trei ori mai bună decât promovabilitatea generațiilor anterioare (22,89%). Datele prezintă similitudini cu situația înregistrată anul anterior, la aceeași primă sesiune a examenului de bacalaureat, promoția curentă a înregistrat un procent de promovabilitate de 61,09%, față de 34,83%, atât cât au înregistrat promoțiile anterioare.

Numărul total de absolvenți din județul Timiș care s-au înscris pentru susținerea examenului de bacalaureat în sesiunea iunie – iulie 2014 a fost de 4 933, față de 5 917 înscriși anul trecut. Dintre totalul celor înscriși, s-au prezentat la examen 4 473, față de 5 206, atâția câți s-au prezentat în 2013.

Numărul elevilor care nu s-au prezentat la examen (460) a fost anul acesta în scădere cu 251 față de absolvenții care nu s-au prezentat în 2013 (711).

Potrivit statisticilor furnizate de ISJ Timiș, numărul elevilor eliminați de la examen anul acesta pentru fraude sau pentru tentative de fraudare a fost de 10 (7 elevi aparținând promoției curente, iar 3 elevi aparținând promoțiilor anterioare), iar numărul celor respinși la examen a fost de 1 954, dintre care 1 371 au aparținut promoției curente, iar 583 promoțiiilor anterioare.

Din totalul celor 57 de absolvenți eliminați vineri, de la ultima probă, la alegere, corespunzătoare profilului absolvenților, doi elevi au fost din judeţul Timiș, unul dintre aceștia fiind eliminat de la proba de fizică și un altul de la cea de geografie.

În ce privește situația promovabilității pe licee, statisticile furnizate de ISJ Timiș plasează pe primul loc în județ, cu o promovabilitate de 98,53%, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timișoara, urmat de Colegiul Național Bănățean Timișoara, cu 96,74% promovabilitate și de Colegiul Național „C.D. Loga”, cu 96,21% promovabilitate.

La polul opus al clasamentului care reflectă situația pe instituții de învățământ din județ se situează Liceul Tehnologic Jimbolia, cu o promovabilitate de 48,86%, Colegiul Tehnic „Ion Mincu” Timișoara, cu 47,20% promovabilitate și Liceul Tehnologic Penticostal Logos Timișoara, cu  45,28% promovabilitate, procente situate mult sub media de promovabilitate înregistrată la nivel național.  

Geografia și Biologia, disciplinele opționale preferate ale elevilor din Timiș

Într-un clasament al opțiunilor elevilor din județul Timiș, pentru disciplina la alegere, s-au evidențiat în mod detașat disciplinele de Geografie și Biologie. Au existat, însă, relevă statisticile, și alte discipline ( Logică și argumentare, Economie, Filosofie și Informatică) la care s-au înregistrat prezențe de 100% în cadrul ultimei probe, cea de vineri, a examenului de bacalaureat.

În ce privește prezența, Timișul s-a situat, cu 91,4103%, sub media înregistrată la nivel național la examenul de vineri, în vreme ce procentul eliminaților raportat la nivelul elevilor înscriși pe listă a fost similar celui înregistrat la nivel național, adică 0,04%.

În topul absențelor înregistrate în județ, pe discipline, pe primul loc s-a situat, la examenul de vineri, 4 iulie, Biologia vegetală și animală, cu un număr de 225 de elevi absenți din totalul celor 1.462 înscriși pe listă. Disciplina a fost urmată de Geografie, cu 91 de absenți, dintr-un total de 1.830 înscriși, de Fizică, cu un total de 41 de absenți, dintr-un total de 156 înscriși, de Anatomie și fiziologie, cu 22 de absenți, raportat la 489 de înscriși și de Chimie, cu nouă absenți, dintr-un total de 127de înscriși.

Pe locul al treilea în clasamentul materiilor opționale preferate de elevii timișeni s-a situat Informatica, pentru care s-au înscris 208 elevi, procentul de participare fiind, în acest caz, de 100%.

Disciplinele la alegere pentru care au optat cei mai puțini elevi timișeni au fost Economia, cu 28 de elevi înscriși și cu un procent de participare de 100%, urmată de Psihologie, cu 38 de elevi înscriși, dintre care s-au prezentat pentru a susține examenul 36 și Logica și argumentarea, la care s-au înscris 40 de absolvenți, procentul de participare fiind de 100%.

Examenul de bacalaureat s-a finalizat vineri, 4 iulie, o dată cu susținerea probelor la alegere corespunzătoare fiecărui profil în parte.

Rezultatele de dinaintea intervalului prevăzut pentru depunerea de contestații vor fi afișate luni, 7 iulie. Tot atunci, în intervalul 12 – 16, pot fi depuse eventualele contestații, care vor fi soluționate, potrivit informațiilor oferite de reprezentanții MEN, în intervalul 8 -10 iulie. În data de 11 iulie vor fi făcute publice rezultatele finale ale primei sesiuni a examenului de bacalaureat din 2014.

Educația, supusă unui nou asediu

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea si Cseke Attila participa la semnarea protocolului de colaborare interinstitutionala pentru promovarea si dezvoltarea turismului medical, in BucurestiRecent încheiatul bacalaureat a făcut, însă, loc, în așteptarea rezultatelor finale, și unor polemici aprinse legate de prevederile OUG de modificare a Legii Educației Naționale, care prevede, printre altele, modificarea unor proceduri de organizare și desfășurare a bacalaureatului. Și care ar putea zădărnici, prin consecințele sale, o parte semnificativă din efectele, sesizabile deja, ale reintroducerii criteriilor valorice și ale meritocrației, prin Legea Educației Naționale.

Prevederile din recenta Ordonanță de Urgență care prevede operarea de modificări intempestive la textul Legii Educației Naționale (Legea 1/2011) ilustrează perfect actuala derută valorică din România, caracterizată prin vulnerabilizarea deliberată, din interior, a sistemului românesc de educație. Actualii responsabili din învățământ și-au propus acum, printre altele, să relaxeze criteriile de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat și să permită accesul în facultăți absolvenților care nu și-au dobândit încă, prin examen, diploma de bacalaureat.

Scăderea exigenței în evaluare, precum și relativizarea criteriilor de evaluare a performanțelor absolvenților de liceu vor anula, însă, o mare parte dintre efectele pozitive obținute în decursul ultimilor trei ani prin aplicarea prevederilor Legii Educației Naționale.

Primul care a amendat, în termeni vehemenți, prevederile OUG 49/2014 a fost preşedintele Traian Băsescu care a catalogat actualele modificări drept o tentativă de a face din nou, din Educație, „un chioșc la care să se poată achiziționa diplome”.

OUG nr. 49/2014 prevede instituirea unor măsuri cu caracter special în domeniul educației și al cercetării științifice, precum și modificarea unor acte normative aflate în vigoare. Textul ordonanței face referire, printre altele, și la posibilitatea organizării unei a treia sesiuni a examenului de bacalaureat , dar și la posibilitatea pregătirii elevilor fără bacalaureat la facultate, înainte ca aceștia să-și fi dobândit, în baza examenului susținut, diploma de bacalaureat.

Intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională, de către Avocatul Poporului, nu ar face decât să contribuie la adâncirea actualei crize valorice din societatea românească, producând o și mai mare relativizare a criteriilor de evaluare, precum și vulnerabilizarea Educației ca sistem.

Mircea Micle portretOpinii critice referitoare la aceste posibile implicații au fost formulate, public, inclusiv de către inițiatorii actualei Legi a Educației Naționale, fostul ministru al Educației Naționale, Daniel Funeriu, și universitarul clujean Mircea Miclea, unul dintre artizanii actualei Legi a Educației.

Referindu-se la propunerile din textul actualei Ordonanțe de Guvern, fostul ministru al Educației Naționale Daniel Funeriu a apreciat demersul, evaluându-l prin prisma consecințelor sale, drept „un viol în grup” asupra educației din România.

La rândul său, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Mihaela Guna, a apreciat, citată de Hotnews.ro, că organizarea a trei sesiuni de bacalaureat în fiecare an reprezintă o risipă inutilă de fonduri care ar putea fi alocate în scopuri utile, în cadrul procesului de învățământ: “Cred că ar trebui să ne trezim mai repede la realitate și să nu așteptăm multiple șanse ca să înțelegem că acela este rolul nostru: al cadrului didactic, al elevului și al părintelui”. Mihaela Guna mai spune că organizarea unei a treia sesiuni a examenului de bacalaureat vine în sprijinul copiilor și le mai dă o șansă, dar că e posibil ca în România să nu se fi înțeles încă faptul că mai sunt și copii care pică examenul și că există tendința de a le fi oferite „prea multe șanse unor copii care nu vor să facă nimic pentru viitorul lor”.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis