Procedurile de achiziţie, ţapii ispăşitori pentru rata jenantă de absorbţie a fondurilor europene

Fonduri europeneConform ultimelor variante vehiculate de Guvern, procedurile de achiziţie complicate de contestaţii ar fi unul dintre principalele motive pentru ca România continuă să aibă o rată de absorbţie extrem de scăzută a fondurilor europene. Experienţa a dovedit însă şi pe plan local că procedurile de achiziţie pe fonduri europene erau complicate chiar de către instituţiile care întocmeau prost documentaţiile de atribuire.

 

Scuze şi pretexte oficiale

Menţinerea unor proceduri de durată şi a condiţiei privind preţul cel mai scăzut pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice reprezintă principala cauză a faptului că România este pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene, a afirmat recent premierul Victor Ponta. „Este o problemă românească: de câte ori vrem să schimbăm legea achiziţiilor publice, evident că trebuie să ne adresăm Comisiei Europene, iar ei ne spun: «Am aflat din România că se fură bani la achiziţii publice, deci nu, hai să fie aşa complicat». Făcând proceduri care ţin ani de zile şi punând singura condiţie esenţială cine dă preţul cel mai mic, am reuşit să fim pe ultimul loc la absorbţia de fonduri europene”, a declarat Victor Ponta care a mai adăugat că aceasta este „cauza numărul 1” a absorbţiei foarte slabe a fondurilor europene.

În analiza execuţiei bugetare după primele şase luni, Consiliul Fiscal vorbeşte de o „subperformanţă de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul”. Dacă veniturile după primele şase luni sunt mai mici decât cele programate cu 4,5 miliarde lei, cheltuielile au scăzut şi mai mult, cu 9,4 miliarde lei, pentru că s-au tăiat investiţiile, iar statul nu a fost obligat să plătească cereri de rambursare pe fonduri UE. „Cea mai mare contribuţie la evoluţiile mai sus descrise – mai mult de jumătate, revine subperformanţei în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul (doar acestea tranzitează bugetul general consolidat), cu impact atât la nivelul veniturilor cât şi la cel al cheltuielilor bugetare; astfel, cererile de rambursare aferente proiectelor finanţate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenând de asemenea economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei”, arată Consiliul Fiscal.

Legislaţia achiziţiilor publice, aceeaşi pentru investiţiile realizate cu bani de la buget şi cu fonduri europene

Legislaţia complicată legată de achiziţiile publice, care ar favoriza contestaţiile nu mai poate fi invocată. Pentru că s-a stabilit că, din cauza numărului mare de proceduri de atribuire contestate, fiind puse în pericol destul de multe proiecte cu finanţare europeană, firmele care contestă rezultatul unei licitaţii publice vor fi obligate să constituie o garanţie financiară de bună conduită. Adică, 1% din valoarea estimată a contractului contestat, sumă care va fi reţinută integral în care contestaţia formulată este respinsă.

Pe plan local, autorităţile s-au plâns frecvent că o serie de proiecte importante pentru oraş şi implementate cu fonduri europene sunt puse în pericol de contestaţiile în serie, care fac imposibilă derularea investiţiei în graficul prestabilit. Însă au fost contrazise nu o dată de către structura de profil – Consiliul Naţional de Solu­ţio­nare a Contestaţiilor care, la multe proceduri contestate, care vizau investiţii importante, inclusiv pentru Timişoara, a dat dreptate contestatarilor, arătând că documentaţia de atribuire a fost întocmită prost de către unele structuri de spe­cialitate din subordinea Pri­măriei.

“Legislaţia este foarte clară şi este aceeaşi pentru investiţiile realizate cu bani de la buget şi cu fonduri europene. Iar în situaţiile în care este nevoie de o reglementare suplimentară, se aplică directivele europene, cadrul legal european legat de achiziţii publice este unul cuprinzător”, ne-a declarat Ovidiu Zară, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Solu­ţio­nare a Contestaţiilor.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro