Satrele de tigani romani fac naveta in Franta

4.000 de romi sunt asteptati la Timisoara, inainte de Paste


In incercarea de a curata Franta de romii proveniti din Romania, care s-au aciuat pe la periferiilor marilor orase, autoritatile franceze au demarat, in 2006, o actiune de aducere a acestora in tara. Intr-o prima faza, francezii le-au promis romilor ca, daca accepta sa se reintoarca acasa, ii vor ajuta sa-si intemeieze mici ferme de animale. Dupa ce s-au vazut cu animalele in curte, romii le-au vandut si au luat din nou drumul Frantei. De atunci, cursele cu tigani pe ruta Franta – Romania au intrat in cotidian, numai anul acesta ajungand in tara cam 900 de romi.

Si, tinand cont ca pentru fiecare adult statul francez aloca – pe langa asigurarea transportului – o "diurna" de 300 de euro, iar pentru un copil, cate 100 de euro, reiese ca, pana in momentul de de fata, au fost cheltuiti aproape 500.000 de euro pentru aceste "excursii" ale tiganilor romani.

Fermele care nu au existat

Guvernul francez a dat, in 2006, bani si animale pentru 52 de romi expulzati din imprejurimile Parisului. Ajutorul, in valoare de 3.700 de euro de familie, le-ar fi fost de folos pentru a pune pe picioare mici ferme de animale care sa-i ajute sa traiasca si sa nu mai fie tentati sa se reintoarca la cersit, pe strazile Parisului. Atunci autoritatile franceze le-au aplicat si interdictia pe pasaport de a mai intra in Franta timp de cinci ani. Doar ca, la 1 ianuarie 2007, granitele Romaniei s-au deschis...

Experimentul "ferma" s-a dovedit a fi un esec total, si nu pentru ca autoritatile franceze nu si-au tinut promisiunea, ci pentru ca majoritatea celor care au beneficiat de acest ajutor nu au avut niciun gand sa devina fermieri in Romania, preferand statutul de cersetor. Lucru de care s-a convins, la finele anului trecut, si ambasadorul Frantei la Bucuresti, Excelenta Sa Henri Paul. Ce a vazut diplomatul francez in Carpinis, Sipet, Berini si Uliuc – satele din care proveneau o parte din tiganii repatriati, care au primit bani sa-si puna pe picioare microferme si pe care le-a vizitat in noiembrie anul trecut –, l-au lasat fara replica. Din cele peste 50 de microferme finantate de guvernul din Hexagon, care ar fi trebuit sa existe, ambasadorul a gasit doar cativa porci si niste oi piele si os.

Momentul venirii diplomatului francez la "fermele" din Timis a reprezentat pentru romii conjudeteni nu un prilej de jena, ci un motiv sa se planga. Tot ei... "Noi am primit 15 porci. Acuma, mai am numa’ opt, da’ numa’ patru-s la mine, restu-s prin vecini", i-a explicat Petrovici Marin, din Uliuc, diplomatului francez, incercand sa-l convinga ca, din lipsa banilor, a fost nevoit sa-si faca o improvizatie de cocina de nici zece metri patrati. "Noi am primit animalele, da’ acuma nu mai avem nici ce sa le dam de mancare. Primaria n-are bani sa ne ajute", se vaita si Maria Merjan, din Uliuc.

Ambasadorul Frantei a aflat cu stupoare ca unii dintre tiganii repatriati au vandut animalele pe care le primisera gratis. "Din cele 65 de oi, 25 or murit si pe 40 le-am vandut, ca mi-or murit doi nepoti intr-un an. Acuma vad ca toata lumea vine aici, da’ mie, cand mi-or murit animalele, nu m-o intrebat nimeni de sanatate!", spune, oftica nevoie mare, Miti Novacovici.

Plangerile in acest ton au continuat in toate satele in care ambasadorul Frantei a gasit nu ferme de animale ridicate pe banii autoritatilor franceze, ci secvente demne de filmele "Borat".

"Concedii" pe banii francezilor

Cu toate ca "experimentul oaia" nu a avut succes, autoritatile franceze par sa nu se fi invatat minte si sa continue sa investeasca bani in tiganii nostri...

Numai de la inceputul acestui an, in Romania au fost adusi, pe cheltuiala statului francez, aproximativ 1.000 de romi, din diferite zone ale tarii. Ajunsi in tara, fiecare adult a primit 300 de euro, iar copiii, cate 100 de euro. Si, din informatii neoficiale, repatrierea va continua, pana de Paste fiind asteptati in tara inca 4.000 de romi.

Dar, probabil, sejurul acestora pe meleagurile natale va dura pana se va termina si cu mielul si ouale vopsite sau pana se va termina valuta data de francezi...

"Nu stim sigur, nu exista o evidenta clara a lor, insa unii au fost recunoscuti ca ar fi facut asemenea «sejururi». Din pacate, sunt unii care profita de generozitatea statului francez, singurul de altfel care s-a implicat in mod direct pentru repatrierea romilor, punandu-le la dispozitie, pe cheltuiala proprie, de la avion si pana la autobuzele care ii duce de la aeroport la gara. Dar, in acelasi timp, acesti oameni nu pot fi opriti sa circule in Spatiul Schengen. Sunt cetateni europeni si pot sa circule liber unde doresc...", spune prefectul de Timis, Ovidiu Draganescu.

O localitate in care comunitatea roma este numeroasa este Comlosul Mare. Aici, insa, romii au o situatie mai buna, iar cei plecati au trimis bani acasa, sa-si renoveze casele, sa asigure un trai mai bun pentru familii. "Nu am avut niciun tigan repatriat. Avem destui plecati in Franta, dar ai nostri sunt din aia care canta pe malul Senei. Sunt muzicanti, din asta fac bani. Nu cersesc, nu au fost repatriati. Si se vede ca fac bani. De cand sunt plecati, multi au reusit sa-si cumpere case sau sa le renoveze pe cele pe care le-au avut", spune Tudor Mandreci, viceprimarul din Comlosu Mare.

 

Reprezentantii romilor cer la unison
Fara bani cash

Cat de eficienta este aceasta metoda de aducere acasa a romilor? Ce ar trebui facut pentru ca ei cu adevarat sa nu mai plece? Sunt doua intrebari la care am incercat sa aflam raspunsul discutand cu cativa reprezentanti ai etniei romilor.

Parerea unanima este ca ajutorul dat acestora – indiferent ca e vorba despre bani sau despre animale – nu este o solutie. "Cunosc situatia romilor adusi din Franta. Dar nici eu, nici nimeni nu putem deveni fermieri daca ne doneaza cineva, peste noapte, niste animale. Prima data trebuie sa facem instructie cu fermieri adevarati. Trebuie sa ne invete cineva cum sta treaba cu cresterea animalelor, ce trebuie sa facem pe termen mediu sau lung. Avem cladiri, terenuri si bani pentru a sustine micro-ferma? Caci, daca iti aduce cineva niste animale si ti le pune intr-un cotet darapanat si iti spune : «Esti fermier», e ca si cum spui ca esti medic, daca ai intrat in sala de operatie si ai vazut pacientul pe masa", este de parere Margareta Matache, directorul executiv al Asociatiei "Romani Criss".

Marius Filip, reprezentantul etniei romilor din cadrul Primariei Saravale – localitate in care numarul aestora este de peste 1.000 de tigani –, este de aceeasi parere : "Eu sunt tigan, de-al lor, dar va spun ca nu este o solutie sa-l pui sa creasca animale. Nu are bani sa le cumpere de mancare si atunci este normal ca se pune si taie animalele. Din punctul meu de vedere, promisiunile care li se fac sunt bataie de joc. Ei se asteptau ca primesc bani, nu animale. Iar cand s-au trezit cu curtile pline de animale, nu au stiut ce sa faca, cum sa le creasca". In acelasi timp, insa, Marius Filip recunoaste ca nici a li se da bani in mana nu este o solutie. "I-ar cheltui, ar face chefuri si banii s-ar duce intr-o luna. Iar daca ar vrea sa fie mai importanti si sa arate ei ce pot, si-ar lua o masina bengoasa, nici intr-un caz animale. Cel mai bine ar fi sa se faca locuinte sociale pentru ei, sa li se asigure locuri de munca. Sa fie educati, sa fie ajutati sa faca scoala. Sa fie educati si sa nu mai faca atatia copii. Asta ar trebui sa se faca pentru ei, nu sa fie pusi in avion si adusi acasa. Normal ca stau putin, cheltuie banii si pleaca".

"Guvernul are o strategie foarte clara de integrare a romilor in societate. Nu se poate spune ca nu li se ofera sansa sa faca ceva: au acces la reconversie profesionala, au acces la a invata, au acces la locuri de munca. Dar, in acelasi timp sunt niste oameni liberi, nimeni nu poate sa stea paznic langa ei si sa le spuna sa nu plece. Faptul ca sunt adusi acasa este un lucru extraordinar, dar nu pot fi obligati sa ramana. Este foarte clar ca cei care pleaca o fac pentru ca asa doresc, si nici intr-un caz ca nu au sansa sa se reintegreze sau sa faca ceva in Romania", considera, la randul sau, Florin Vlad, consilierul prefectului de Timis pe probleme de romi.