Primarul PSD al Sectorului 3 Bucureşti, campion al reabilitărilor termice cu bani europeni

FALT Timişoara: “Reabilitările pot fi dirijate politic spre anumite Primării”

Bloc reabilitat termicPrimarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a ieşit la rampă, zilele trecute, declarând că, în cei doi ani ai mandatului său, au fost reabilitate termic 300 de blocuri, fiind înregistrat totodată, cel mai mare număr de proiecte de reabilitare termică din fonduri UE, pentru clădiri de locuinţe, din ţară. Comparaţia acestei cifre cu cele câteva zeci de reabilitări de la Timşoara pare să indice că acest gen de finanţări pot fi dirijate pe criterii politice.

 

Sectorul 3 Bucureşti eclipsează Timişoara pe segmentul reabilitărilor termice

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a declarat zilele trecute că sectorul pe care îl administrează a cunoscut “o escaladare a tot ce însemnă reabilitare urbană, escaladare în sensul că a făcut un salt enorm, de pe ultimul loc la reabilitare termică am ajuns pe locul doi şi ne batem pentru locul întâi, şi asta doar în doi ani”. Acesta mai spune că este vorba despre 300 de blocuri reabilitate termic, “şi nu orice fel de blocuri, ci 300 de blocuri mari”. Robert Negoiţă a adăugat că, din cunoştinţele sale, la nivelul Sectorului 3 au fost făcute cele mai multe proiecte europene de reabilitare termică comparativ cu întreaga ţară.

Prin comparaţie, la Timişoara, mai puţin de 10% dintre blocurile programate pentru reabilitare termică au şi fost  izolate. Din lipsă de bani, doar 64 de imobile au fost anve­lopate. Alte 700 de asociaţii de locatari aşteaptă finanţare de la Guvern sau de la UE, de mai bine de trei ani. Lucrările la cele 64 de blo­curi reabilitate termic au costat aproape 30 de milioane de lei. Jumătate din sumă provine de la bugetul de stat, 30% au pus au­torităţile locale, iar asociaţiile de locatari au contribuit cu 20% din bani. Indiferent că vor fi ajutate de Primărie sau de fondurile venite de la UE, asociaţiile de locatari tre­buie să vină în continuare şi cu o contribuţie proprie. Aceasta va varia între 20% şi 30% din costul total.

În 2012, după alegerile lo­ca­le, Primăria Timişoara a a­probat deja o hotărâre prin ca­re s-a definitivat o listă de 238 de imobile, de pe principalele ar­tere ale oraşului, pentru care se doreşte accesarea de fonduri nerambursabile pentru reabili­tare. Dintre acestea au mai ră­mas cu proiecte doar cele 56 de blocuri, aflate în analiză la Mi­nisterul Dezvoltării. Au fost lua­te în vizor blocuri de pe Căile Ara­dului, Torontalului, Sever Bocu, Martirilor, de pe bulevar­dele  Liviu Rebreanu, Sudului, Take Ionescu, Simion Bărnuţiu, 16 Decembrie 1989, din Pieţele Mărăşti, Victoriei şi de pe stra­da Mareşal Constantin Prezan.

“Totdeauna s-au bănuit implicări politice în aprobarea proiectelor, pentru anumite primării”

Federaţia Asociaţii­lor de Locatari Timişoara spune că în momentul de faţă, de la depunerea unei cereri pentru reabilitare termică din bani europeni, pot trece şi doi sau trei ani până la demararea efectivă a lucrărilor. “Vedeţi cât timp a trecut în cazul acestor ultime reabilitări decise, şi încă mai e de aşteptat până la demararea efectivă a lucrărilor. S-a spus, şi de către conducerea Primăriei că unele proiecte au avut probleme tehnice şi că în unele cazuri proiectantul nu şi-a făcut cum trebuie treaba. Însă de la Ministerul Dezvoltării s-a comunicat după mai bine de un an că proiectele de la Timişoara au probleme tehnice. Ne întrebăm de ce a durat atât de mult”, spune Petru Olariu, pre­şe­dintele FALT Timişoara. Reprezentanţii FALT Timişoara spun că există cadrul birocratic prin care reabilitările să poată fi dirijate politic spre anumite primării “Astfel, un gestionar de program, cum e Ministerul Dezvoltării, de exemplu, teoretic, poate direcţiona fondurile spre anumite primării, ţinând proiectele altor primării la sertar doi sau trei ani, şi comunicând după acest timp că nu sunt conforme din punct de vedere tehnic”, spune Petru Olariu.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro