Preşedintele Ungariei, Áder János, a afirmat, miercuri seară, la Timişoara, într-un discurs susţinut în cadrul unei manifestări dedicate Revoluţiei din 1989, că Ungaria privea cu bucurie şi spaimă la ce se întâmpla în România, dar şi că maghiarii nu au suferit în urmă cu 25 de ani doar din cauza comunismului, ci şi pentru afirmarea identităţii etnice.

În cadrul discursului susţinut, miercuri seară, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, unde s-a desfăşurat un eveniment dedicat Revoluţiei Române din 1989, organizat de europarlamentarul Laszlo Tokes, preşedintele ungar Áder János a spus că, în urmă cu 25 de ani, Ungaria îşi luase rămas-bun de la comunism, iar în Decembrie 1989 privea îngrijorată la evenimentele din România. „Acum 25 de ani, Ungaria îşi luase deja rămas bun de la dictatură. În febra libertăţii, ne plănuiam un viitor democratic. Acum 25 de ani, aşteptam Crăciunul, ne pregăteam pentru primele alegeri libere. În România, băteau alte vânturi. Iarna lui 1989 părea că va fi mai rea decât celelalte ierni. Lipseau alimentele, încălzirea, nu se asigurau lucrurile de bază în viaţa de zi cu zi. Dictatorul român îşi chinuia cinic, conştient, poporul. Considera că cei care se gândesc la grijile din viaţa de zi cu zi nu aveau cum să se gândească la libertate. În Transilvania, în Banat şi alte locuri, ungurii din România sufereau nu numai din cauza comunismului, ci şi pentru identitatea etnică. Zi de zi primeau umilinţe şi ameninţări permanente”, a spus, citat de Mediafax, Áder János.

Preşedintele Ungariei a subliniat că, în această „lege a tăcerii”, s-a ridicat „un tânăr preot timişorean”, care a spus cu voce tare tot ce simţeau milioane de români, făcând referire la Laszlo Tokes.

Áder János a mai spus că maghiarii priveau înspre România cu bucurie, dar şi cu spaimă, totodată, în Decembrie 1989, aducându-şi aminte de evenimentele din Ungaria anului 1956. „Ungaria privea cu bucurie şi spaimă la ce se întâmpla în România. Cei care au trăit în 1956 îşi aduceau aminte evenimentele din acele zile din Ungaria. Drapelul cu gaură la mijloc devenise simbolul Revoluţiei. Crăciunul lui 1989 amintea ungurilor propria revoltă din 1956. Revoluţia românilor a devenit o luptă comună a ungurilor şi românilor care luptau pentru libertate. Aceasta a trezit mari speranţe şi cu toţii au simţit şansa istorică pentru eliminarea conflictelor interetnice. A existat apoi o solidaritate în masă în rândurile ungurilor. Mii de unguri voiau să trimită ajutoare în România. Nicio clipă nu s-a gândit nimeni că acestea erau doar pentru unguri, acestea erau pentru toţi, români, unguri, toţi au avut nevoie”, a mai spus şeful statului maghiar.

Totodată, în cadrul evenimentului la care a participat preşedintele Ungariei, Áder János, au susţinut discursuri şi Sali Berisha, fost preşedinte şi prim-ministru al Albaniei, precum şi europarlamentarul Laszlo Tokes, toţi aducând un omagiu eroilor Revoluţiei de la Timişoara.

Evenimentul s-a încheiat cu un spectacol folcloric maghiar.