Plăcuţele “SOS patrimoniu”, gata să fie montate în Timişoara

Imobil-istoric-Timisoara-Foto-timisoaraonlineCa un prim demers pentru salvarea monumentelor arhitectonice al Timişoarei, Direcţia pentru Cultură Timiş a decis să amplaseze plăcuţe de marcare pe câteva zeci de clădiri de patrimoniu din oraş.

 

Plăcuţe de informare şi avertizare

Pentru a atrage atenţia asupra monumentelor istorice din Timişoara, în pericol de degradare, Direcţia pentru Cultură Timiş a anunţat încă de la începutul anului că va începe identificarea şi semnalizarea tuturor imobilelor din ansamblurile urbane istorice.

Pe considerentul că în prezent casele din aceste situri nu sunt marcate corespunzător, iar proprietarii consideră că nu au nicio obligaţie să le restaureze, reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Timiş au decis că vor amplasa pe acestea plăcuţe informative. Acestea au rol de informare turistică, dar şi de avertizare sau semnalare, pentru a preveni apariţia unor “aberaţii arhitecturale” în preajma lor sau chiar pe ele. Plăcuţele sunt deja realizate, şi urmează să fie amplasate pe clădiri în perioada următoare.

“Aşteptăm un acord al Primăriei Timişoara pentru amplasarea acestor plăcuţe. Aşa se desfăşoară procedurile, e nevoie de aprobări speciale fiind vorba de clădiri de patrimoniu. În total, în prima fază, 57 de astfel de plăcuţe vor fi amplasate pe clădiri, ele fiind deja realizate”, ne-a declarat Sorin Vlad Predescu directorul Direcţiei pentru Cultură Timiş.

Pe plăcuţă se va preciza că imobilul face parte dintr-un ansamblu arhitectural de importanţă naţională şi internaţională. Fiecare astfel de plăcuţă a costat 20 de lei.

O problemă veche fără soluţii

În Timişoara au fost inventariate peste 14.500 de clădiri istorice, imobile construite înainte de anul 1940. Dintre acestea sunt protejate, ca fiind reprezentative pentru patrimoniul cultural local, 949 de clădiri istorice, majoritatea fiind amplasate în cartierele istorice ale Timişoarei – Cetate, Iosefin şi Fabric.

“Cea mai mare parte a clădirilor istorice sunt proprietăţi individuale multiple, o parte a proprietarilor neavând resursele financiare necesare pentru reabilitarea acestora. Lipsa programelor de reabilitare şi de restaurare în ultimii 50 de ani a dus la o degradare avansată a acestor clădiri, multe aflându-se în prezent în pericol de a se prăbuşi. Acest fapt are impact negativ atât asupra asupra confortului locuitorilor, cât şi asupra esteticii urbane şi, implicit, asupra atractivităţii cartierelor istorice, atât pentru locuitori, cât şi pentru vizitatori sau investitori, cu rezultantă directă asupra dezvoltării economice a oraşului”, se arăta într-un raport de urbanism întocmit de către Municipalitatea timişoreană.

În urmă cu cinci ani, Primăria venea cu ideea de a institui aşa-zisa taxă de habitat de 40 de lei pe an, care să fie plătită de timişorenii rezidenţi şi care să fie folosită pentru reabilitarea clădirilor vechi, din categoria monumentelor istorice.

Potrivit iniţiativei legate de taxa de habitat, fiecare timişorean care deţine un imobil şi are domiciliul în Timişoara ar fi trebuit să plătească 40 de lei pe an. Suma ar fi urmat să se achite în două rate egale: până la 31 martie , respectiv 30 septembrie. În cazul neachitării la scadenţă, urmau să se adauge penalizări de 2% pe lună.

Mai mulţi consilieri locali au remarcat însă că nu s-a precizat în mod clar modalitatea prin care Primăria ar alege clădirile care vor fi reabilitate. Ca atare, în lipsa unei decizii a Consiliului Local, s-ar fi putut naşte tot felul de speculaţii şi semne de întrebare legate de imobilele alese şi criteriile pe baza cărora s-a făcut alegerea. Introducerea taxei respective a fost respinsă, însă, şi, pe considerentul că nu e normal ca banii publici să fie folosiţi în beneficiul unor persoane private – respectiv proprietarii clădirilor în cauză.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro