Ministerul Culturii dă explicaţii retroactive pentru „Timişoara Capitală Culturală Europeană”

Deşi a trecut ceva timp de la desemnarea Timişoarei drept Capitală culturală europeană 2021, Ministerul Culturii continuă să primească solicitări de explicaţii pe această temă, una dintre ele vizând consilierii folosiţi pentru elaborarea de strategii. Oficialii ministeriali au răspuns recent la aceste solicitări de clarificare.

 

Lămuriri solicitate de la Cluj

Deşi au trecut mai mult de două luni de la desemnarea Timişoarei drept Capitală Culturală Europeană 2021, Ministerul Culturii a fost interpelat pe această temă de către un deputat de Cluj, Steluţa Cătăniciu.

Parlamentarul clujean i-a cerut ministrului Corina Şuteu să precizeze dacă doi dintre actualii consilieri de ministru au avut calitatea de experţi coordonatori ai strategiei culturale a oraşului Timişoara şi, în caz afirmativ, să comunice numele acestora şi data de la care ocupă funcţia.

Ministerul Culturii a răspuns zilele trecute la aceste solicitări de informaţii, precizând că „cele două consiliere al doamnei ministru Corina Şuteu, care au contribuit la strategia culturală a oraşului Timişoara pentru perioada 2014 – 2024, sunt Raluca Iacob (Pop) şi Ioana Tamaş. Raluca Iacob (Pop) ocupă funcţia de consilier al ministrului din data de 13 mai 2016, iar Ioana Tamaş ocupă aceeaşi funcţie din data de 29 august 2016.”

Reprezentanţii Ministerului Culturii mai spun că de coordonarea strategiei culturale a oraşului Timişoara pentru perioada 2014 – 2024 s-a ocupat Raluca Iacob (Pop), iar Ioana Tamaş a contribuit la această strategie în calitate de specialist politici culturale şi coordonare comunicare.

Aceste informaţii au fost tot timpul accesibil, menţionându-se că se pot regăsi în strategia culturală a oraşului Timişoara publicată pe site-ul Primăriei Municipiului Timişoara.

„Perioada contractului pentru cele două experte în elaborarea strategiei culturale a municipiului Timişoara a fost 24 februarie – 24 octombrie 2014. Contractul a fost încheiat între Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultura şi Primăria Municipiului Timişoara, în urma unui proces competitiv de selecţie a ofertelor. Obiectul contractului a fost Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara şi organizarea a trei dezbateri pe tema Capitală Culturală Europeană. Facem această menţiune pentru a clarifica că cele două experte nu au fost angajate colaboratoare directe ale Primăriei Municipiului Timişoara în elaborarea strategiei”, precizează Ministerul Culturii, care speră pe această cale că clarificat toate nelămuririle pe această temă.

Reprezentanţii ministerului mai menţionează că procesul de elaborare a strategiei culturale a oraşului Timişoarei a fost un proces distinct de cel de pregătire al dosarului de candidatură a oraşului Timişoara în cadrul competiţiei Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. „În acest sens, Raluca Iacob (Pop) şi Ioana Tamaş nu au fost implicate în pregătirea dosarului de candidatură, aşa cum se poate constata din lista experţilor implicaţi în pregătirea dosarului de candidatura al Timişoarei la Capitală Europeană a Culturii”, se specifică în răspunsul oficial.

Ministerul Culturii mai spune că derularea competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, în România, este reglementată printr-o serie de documente şi proceduri oficiale menite să confere claritate, transparenţă şi siguranţa unui concurs corect, bazat pe reguli şi criterii foarte bine definite. „Toate aplicaţiile din România, în ambele etape de selecţie au fost examinate de un grup format din 12 experţi independenţi: doi desemnaţi de Ministerul Culturii din România şi 10 de către instituţiile Uniunii Europene. „Juriul de experţi independenţi este unicul responsabil cu evaluarea candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Ministerul Culturii, în calitate de autoritate naţională, a fost responsabil de organizarea şi gestionarea competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România (denumit în documentele de referinţă şi autoritatea de management) şi a asigurat toate oraşele candidate de sprijinul său cu scopul de a asigura respectarea principiului transparenţei şi accesul egal la informaţii”, menţionează Ministerul Culturii.

 

Alocaţiile bugetare, încă necunoscute

Dincolo de aceste reacţii, pe plan local, Primăria Timişoara şi-a exprimat speranţa că din bugetul pe 2017 se vor aloca deja sume pentru strategia Timişoara Capitală Culturală Europeană, în raport cu importanţa acestui proiect.

„Sperăm că lucrurile se vor mişca şi, aşa cum ne-a promis şi ministrul Culturii, să se regăsească deja în proiectul de buget pentru anul 2017 sume importante pentru susţinerea pregătirii Timişoarei pentru anul 2021”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro