Mii de timişoreni, vizaţi de evacuarea anti-seism

De ani de zile se caută soluţii pentru cooptarea proprietarilor clădirilor degradate, cu risc seismic mare, în procesul de reabilitare şi consolidare a imobilelor în care locuiesc. Dacă până acum astfel de demersuri au fost sortite eşecului, lucrurile par să se schimbe odată cu implementarea unui proiect de lege propus de Ministerul Dezvoltării prin care proprietarii acestor clădiri ar putea fi evacuaţi de Primărie.

 

Măsuri radicale

Ministerul Dezvoltării a lansat, zilele trecute, în dezbatere un proiect care ar permite primăriilor să îi poată evacua pe locatarii din clădirile cu risc seismic major

Astfel, pentru prevenirea unui dezastru provocat de cutremure, proprietarii construcţiilor cu risc seismic major sunt obligaţi să permită accesul autorităţilor în imobil, iar în caz de refuz aceştia pot fi evacuaţi, se arată în propunerea legislativă.

Dacă este necesar, primarul va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din construcţiile supuse lucrărilor respective sau evacuarea temporară, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţie a construcţiilor în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în construcţiile supuse consolidării. Decizia de evacuare temporară are caracter executoriu de la data ofertei unei locuinţe de necesitate pentru cazare pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite”, se arată în textul noii legi.

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu, spune că nu este plăcut pentru nimeni să fie evacuat din propria casă, dar că nu poţi lăsa oamenii să moară din cauza unor concepţii şi convingeri nejustificate. „O soluţie trebuie găsită şi, probabil, dacă spaţiul alternativ pus la dispoziţie acestor oameni ar fi unul acceptabil, şi locatarii evacuaţi ar fi siguri că bunurile le sunt bine conservate, nu ar mai fi atât de reticenţi”, mai spune Petru Olariu.

 

Aproape 600 de blocuri, vizate direct în Timişoara

La Timişoara au existat în ultimii ani destule discuţii cu privire la aşa-numitele clădiri cu bulină roşie, imobile cu un risc crescut de prăbuşire în caz de seism.

În privinţa evaluării clădirilor cu risc seismic crescut, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a întocmit, în 2007, o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraş, identificate cu risc seismic, listă ce conţine 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform aceloraşi estimări iniţiale, cele mai expuse clădiri din Timişoara în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter, sunt cele aflate în centrul istoric al oraşului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie şi cărămidă. Lista nu a mai fost, însă, actualizată.

Un alt studiu, al Institutului de Proiectări din Timişoara, avertiza că, în municipiu, din 40 de clădiri istorice analizate, majoritatea au un risc de peste 50% de prăbuşire în cazul unui seism. Cele mai multe sunt în centrul istoric, fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. Clădiri vechi, cu risc seismic mare au mai fost identificate pe străzile Eugeniu de Savoya, Odobescu, Ştefan cel Mare, Martir S. Iordan şi pe Intrarea Lupului.

De altfel, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a notificat 400 de Asociaţii de Proprietari, cărora li s-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.  

 

84 de imobile cu risc seismic, în judeţ

Într-un studiu privind situaţiile de risc la nivelul judeţului, Prefectura Timiş arăta că, în Timişoara, există doar 32 de clădiri cu un risc accentuat de prăbuşire, din totalul de 84 câte au fost luate în evidenţă în tot judeţul. Alte 34 sunt la Lugoj şi 17, la Jimbolia, toate fiind imobile cu peste 200 de ani vechime.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro