Managerul OncoHelp Timișoara: „Nu poți acuza un medic că folosește în tratamentul pacientului un medicament inovator”

Serban Negru Oncohelp (2)Informarea corectă și completă cu privire la modul în care se instituie medicația în cazul pacienților bolnavi de cancer este absolut necesară, este de părere managerul Clinicii ObncoHelp Timișoara. În caz contrar, mai spune el, vehiculându-se informații trunchiate, neîncrederea pacienților în sistemul românesc de sănătate se va accentua, iar medicii, supuși unor acuzații care nu le sunt aplicabile în masă, vor fi demotivați, situație care va agrava și mai mult situația precară din sistem.

 

„Utilizarea în tratament a unui medicament invator, o șansă în plus care i se acordă pacientului”

Criteriile în funcție de care se instituie medicația în cazurile pacienților diagnosticați cu cancer, pârghiile pe care organsimele cu rol decizional din cadrul sistemului sanitar românesc le utilizează pentru a verifica deciziile medicilor oncologi, dar și alte subiecte legate de tratarea bolnavilor și includerea lor în programele de studii clinice au făcut obiectul unei discuții pe care am purtat-o cu conf. dr. Șerban Negru, medic oncolog, managerul Clinicii OncoHelp din Timișoara.

Discuția a avut loc pentru a lămuri aspecte legate de modul în care se realizează prescrierea medicamentelor utilizate în tratarea afecțiunilor oncologice, în contextul în care, în cursul săptămânii trecute, mai multe spitale și cabinete de oncologie din țară, dar și companii producătoare și distribuitoare de medicamente, inclusiv din județul Timiș, au fost vizate de percheziții DNA, pentru presupuse ilegalități în ceea ce privește prescrierea unor medicamente destinate tratamentului prescris bolnavilor de cancer.

Chestionat asupra modului în care medicul oncolog decide asupra conduitei terapeutice celei mai adecvate în cazurile pacienților diagnosticați cu cancer și asupra modului în care acesta optează asupra medicației prescrise, Șerban Negru spune că medicamentele utilizate se împart în două categorii: inovatoare, aflate sub patent, introduse pe piață de către compania producătoare și care, în baza legii patentelor, sunt comercializate exclusiv de către această companie, timp de aproximativ 15 ani, și produse mai vechi care, la expirarea patentului, ajung să poată fi produse și comercializate de către mai multe companii.

În ceea ce privește posibilitatea medicului oncolog de a opta între utilizarea unui medicament sau a altuia, decizia se poate aplica, așadar, exclusiv în ceea ce privește medicamentele care fac parte din această a doua categorie, explică medicul Șerban Negru. „Nu poți acuza un medic că folosește în tratamentul pacientului un medicament inovator”, declară acesta, referindu-se la medicamentele din prima categorie. Şi spune că în acest fel i se conferă o șansă în plus pacientului de a beneficia de un produs lansat recent pe piață și care i-ar putea aduce beneficii în ceea ce privește starea de sănătate.

Dacă medicul optează pentru medicamente din categoria celor existente de mai multă vreme pe piață, explică medicul Șerban Negru,  prescrie pe rețetă nu denumirea comercială a produsului, ci substanța activă. Așa cum este cazul pentru o mai uşoară înțelegere, în cazul aspirinei, pentru care medicul curant nu va recomanda numele unui produs aparținând unei anumite companii producătoare, ci substanța activă, și anume acidul acetilsalicilic. Aceasta întrucât, în cazul medicamentelor generice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează cea mai ieftină opțiune, iar dacă pacientul optează pentru un produs mai scump, trebuie să achite diferența.

La fel stau lucrurile și în cazul medicației oncologice”, precizează Șerban Negru. Adăugând că, în plus, sistemul are la dispoziție și alte pârghii pentru a superviza opțiunile medicilor oncologi. Pentru că, după instituirea tratamentului, dosarele pacienților sunt înaintate la București CNAS-ului, spre a fi analizate de către o comisie care le aprobă, în vederea decontării integrale a tratamentului.

Informarea corectă și completă, o cale de a stopa propagarea în cascadă a unor reverberații negative pentru întregul sistem”

Medicul Șerban Negru consideră că vehicularea de informații incomplete despre astfel de situații riscă să accentueze atât deruta și lipsa de încredere a pacienților în sistemul medical românesc, cât și situația dificilă cu care se confruntă medicii rămaşi să profeseze în sistem, în condițiile exodului masiv al cadrelor medicale înspre alte țări. Iar blamarea în masă nu ar face decât să îi demotiveze și mai mult pe medicii oncologi, și așa puțini la număr în raport cu nevoile actuale din România. În acest moment, suntem vreo 300 de medici oncologi în România, în condițiile în care ar fi nevoie de vreo 1000. Dacă nu li se explică oamenilor corect cum stau lucrurile, cei care vehiculează astfel de informații riscă să propage un efect în cascadă, fără să intuiască reverberațiile unor astfel de situații”, este de părere Șerban Negru.

Potrivit căruia este posibil să existe în România medici care au săvârșit fraude de genul celor aflate acum în atenția procurorilor DNA. Însă, precizează el, astfel de cazuri nu constituie o regulă. Iar a-i acuza pe medici că au recomandat pacienților utilizarea unor medicamente de ultimă generație echivalează cu a-i constrânge să nu recurgă la soluția terapeutică ce s-ar putea dovedi cea mai benefică în tratamentul afecțiunilor grave ale bolnavilor diagnosticați cu cancer.

Pacienților li se explică aceste situații și ei iau decizii în cunoștință de cauză. Dar eu, ca medic, dacă nu îi prescriu unui pacient un astfel de medicament, deși el există, este malpraxis și pacientul mă poate da în judecată pentru acest lucru”, explică conf. dr. Șerban Negru.

Acesta mai spune că, la nivel global, tratamentul cancerului este extrem de costisitor, aceasta reprezentând o problemă reală pentru sistemele de sănătate de pretutindeni, inclusiv din România.

Studiile clinice, o cale de a progresa”

Serban Negru OncohelpÎn ceea ce privește acuzele lansate la adresa medicilor oncologi că ar fi inclus pacienții în programe de studii clinice, Şerban Negru mai spune că derularea corectă a unor astfel de studii este benefică pentru toate părțile implicate: „Se procedează în felul următor: li se administrează tuturor pacienților medicația standard, iar pacienților care consimt să fie incluși în lotul experimental le administrează și medicamentele experimentale, pentru a verifica dacă există beneficii ale acestei medicații experimentale. În acest fel, pacientul are șansa să primească medicamente de ultimă generație, iar medicul este plătit de către compania producătoare, în baza unor contracte prin care acesta aduce bani, pentru care plătește impozite. Așa se procedează pretutindeni, nu este o invenție românească”.

Șerban Negru mai spune că, fiind vorba despre un domeniu complex și dinamic cum este cel al cercetării științifice, aceasta este, practic, singura cale care poate asigura progresul în beneficiul pacienților. „De aceea, vehicularea de informații gen «pacienții români – cobai pentru nu știu ce companie producătoare» nu fac bine nimănui. Nu încearcă nimeni să facă niște cobai din pacienții români, iar includerea lor în astfel de studii, cu acordul pacienților și informarea lor prealabilă, nu este o decizie lipsită de etică”, spune medicul Șerban Negru. Care precizează că, în caz contrar, dacă se manifestă opacitate față de astfel de practici uzuale, „vom rămâne cu medicina românească la nivelul Evului Mediu”.

Același lucru, estimează managerul Onco Help Timişoara, se va petrece și dacă medicii români nu vor participa la congrese științifice organizate în străinătate: „Ne vom întoarce iar la situația de dinainte de '89, când nu se ieșea din țară, pentru că nu era voie”, spune Șerban Negru.

Apreciind că, în astfel de cazuri, trebuie procedat cu discernământ, întrucât, „da, dacă medicul a fost la un congres medical beneficiind de sponsorizare din partea unei companii farmaceutice și după aceea a stat două săptămâni pe malul mării nu știu unde, atunci aceasta este fraudă. Dar că a participat doar la un congres, sponsorizat de o anumită firmă, e de înțeles, având în vedere nivelul de salarizare al medicilor români în raport cu medicii din alte țări”.

Şerban Negru mai spune că un medic oncolog din România câștigă în jur de 500 de dolari pe lună, lucru care i-ar face imposibilă participarea la manifestări științifice cu caracter internațional. În condițiile în care doar taxa de participare la astfel de evenimente se poate ridica la 1 000 de dolari, la care se adaugă și costurile prilejuite de deplasare și cazare.

Companiile de medicamente nu au voie să impună condiționalități medicului”

În ceea ce privește prevederile aferente unei colaborări între un medic și o companie producătoare de medicamente, Șerban Negru spune că aceste companii nu au voie să îi impună medicului condiționalități și că marile companii sunt supuse, la rândul lor, unor proceduri de audit riguroase în urma cărora, dacă se constată nerespectarea acestor reguli, acestea riscă sancțiuni la nivel global, așa cum s-a și întâmplat deja în unele cazuri, exemplifică medicul oncolog cu situația unei mari companii farmaceutice, prezentă și pe piața românească, amendată cu sume de ordinul miliardelor de dolari pentru nereguli constatate pe piețele din SUA și din Asia.

Chestionat dacă în Timișoara au fost vizate de perchezițiile din cursul săptămânii trecute unități medicale sau cabinete de oncologie, medicul Șerban Negru a precizat că, după știința sa, nicio unitate medicală din Timiș nu a fost supusă perchezițiilor, vizată fiind la nivel local o companie farmaceutică.

Mafia medicamentelor oncologice, aflată recent în vizorul DNA

DNA siglaÎn urmă cu o săptămână, DNA a efectuat mai multe percheziţii la companii farmaceutice, la distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie într-un dosar vizând modul ilegal de prescriere a unor medicamente. Perchezițiile au fost făcute într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2012 – 2015. Pe lista procurorilor DNA s-au aflat Bucureștiul şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş.

Surse judiciare citate de presa centrală au precizat atunci că vizate de percheziţii ar fi fost clinici de oncologie din cadrul Spitalelor Judeţene Sibiu, Zalău şi Târgu Mureş, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sălaj, Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, un cabinetul oncologic de la Spitalul Judeţean Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, dar și firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

Firmele de medicamente vizate sunt suspectate că le-ar fi achitat unor medici cheltuielile de participare la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, printre care excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea de către medici a medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi de opțiunea pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice.

Unii dintre medicii care ar fi fost implicaţi în această activitate, au mai precizat anchetatorii, ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Pentru achiziţia unor medicamente, aceştia ar fi pretins şi primit foloase de la furnizori, cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

Cei care ţineau legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate ar fi fost reprezentanții zonali ai companiilor producătoare de medicamente, aceștia stimulându-i material pe medici pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate. În aceeași situație ar fi fost implicați și funcţionari ai CJAS, care trebuiau să aprobe cu celeritate dosarele pacienţilor, în vederea decontării acestor medicamente.

În unele situaţii, în aceste reţele ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis