Licitaţia pentru tunelurile de urşi pe autostrada Lugoj – Deva, abia în iunie

Asociaţia Pro Infrastructura: "Au existat multe controverse legate de realizarea acestor investiţii”

Ursi traversand soseauaLotul doi al autostrăzii Lugoj – Deva, a cărui deschidere este aşteptată de mult timp, continua să fie întârziat de tunelurile pentru urşi, a căror licitaţie este programată abia peste două luni. Asociaţia Pro Infrastructura spune că găsirea unei soluţii tehnice pentru aceste lucrări a dus la multe dezbateri şi controverse.

 

Autostrada nu se deschide fără tunelurile pentru urşi

Pe lotul doi al autostrăzii Lugoj – Deva nu se va circula până când tunelurile de traversare pentru urşi nu vor fi definitivate. Ceea ce amână momentul inaugurării de lot, pentru că abia în iunie a fost programată licitaţia pentru stabilirea constructorului care va realiza aceste obiective de investiţii

“Pentru Sectorul din Lugoj – Deva, Lot 2, secţiunea cu tunele, proiectul tehnic este în companie şi mai trebuie să primească un aviz. În luna iunie va fi scos la licitaţie pentru construcţie”, declară Cătălin Homor, directorul Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

Aceste tuneluri ar urma să permită circulaţia în zonă a animalelor sălbatice, autostrada urmând să fie acoperită de asemenea lucrări.  

Iniţial, pe acest tronson era prevăzută realizarea a trei asemenea pasaje subterane. Până la urmă, prin reunificarea a două astfel de tuneluri, au rămas în plan doar două astfel de obiective de investiţii.

“Probabil că s-ar fi putut realiza mai repede, însă au existat discuţii lungi cu privire la soluţiile propuse. În prima fază, autostrada nu avea prevăzute aceste tuneluri, dar, ulterior, în urma intervenţiilor unor organizaţii ecologiste, s-a decis că este nevoie să se intervină cu construcţia de tuneluri, pentru a se asigura fluxurile de migraţie ale animalelor sălbatice. Lucrurile s-au complicat mult pentru că a durat ceva timp până s-a găsit o soluţie tehnică acceptabilă. A fost complicat de schimbat aliniamentul autostrăzii, şi au fost tot felul de dezbateri legate de cea mai bună soluţie”, spune Ionuţ Ciurea, vicepreşedinte al Asociaţiei Pro Infrastructura.

Investiţii pentru necuvântătoare

În 2013, premierul de atunci, Victor Ponta, a declarat că o porţiune din autostrada Lugoj – Deva, finanţată din fonduri UE, nu poate fi realizată deoarece nu are aviz de mediu. Şi asta pentru că nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversări ecologice pentru urşi: “Nu reuşim să semnăm, pe bani europeni, un tronson de autostradă în regiunea Deva, pentru că n-am făcut subtraversarea pentru urşi. Probabil că pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru că trebuie să facem o subtraversare ecologică pentru urşi. Iubesc urşii, iubesc toate animalele, dar trebuie să facem şi autostrăzi, ca oamenii să trăiască în ţara asta, să nu mai moară pe drumuri în accidente de maşină, să putem să ne dezvoltăm economic, să facem nişte lucruri ca să ne folosim ţara asta bogată, să ne-o folosim bine, păstrând în acelaşi timp cât mai mult din natură”.

Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş Timiş declarau că acest gen de traversări pentru animale sălbatice sunt prevăzute la majoritatea lucrărilor mari de infrastructură rutieră din vestul Europei. Menţionând că şi la AJVPS Timiş au venit consultanţi care se ocupă de autostradă să ceară o opinie avizată, însă asociaţia timişoreană nu are fonduri de vânătoare prin zonele în care trec segmentele de autostradă.

Totuşi, diferenţa faţă de ce se întâmplă în România este că, la autostrăzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevăzute de la începutul lucrării, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj – Deva, unde ajung să coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizării ulterioare.

În plus, un lucru semnificativ este şi că, deşi se vor realiza aceste subpasaje pentru urşi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanţii AJVPS Timiş spun că pe acest segment nu există urşi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evită zgomotele puternice. O explicaţie logică ar fi că aceste subpasaje nu sunt doar pentru urşi, ci şi pentru căprioare, mistreţi sau alte animale sălbatice din arealul în care se construieşte autostrada.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro