Legea Educaţiei, măcelărită din nou

“Revin fabricile de diplome”, avertizează voci din învăţământul timişean

Elevi al Bacalaureat iunie 2013 Timisoara Foto Florin BaluGuvernul Ponta a modificat, zilele trecute, radical, Legea Educaţiei, pentru a treia oară, de fiecare dată, prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ este considerat atât de Opoziţie, cât şi de experţii în educaţie un rabat major de la calitate. Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată în Monitorul Oficial, prevede că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate şi să rămână cu tot patrimoniul după ce o desfiinţează, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate. În plus, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. Reprezentanţi ai sistemului educaţional timişean susţin că, prin aceste măsuri, se reînfiinţează aşa-numite fabrici de diplome, din învăţământul cu plată.

Măsuri controversate

Ordonanţa de urgenţă 49/2014, care a modificat Legea Educaţiei, stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat examenul de bacalaureat. Profesorii le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare.

Totodată, Inspectoratele Şcolare vor fi cele care vor numi directorii de şcoli. Preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascălilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către Inspectorat.

Conform aceluiaşi act normativ, persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare şi se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă. Prin această modificare a Legii Educaţiei Naţionale, care nu mai lasă mare lucru din substanţa, ideile şi principiile legii elaborate în guvernarea Boc – lege apreciată de instituţiile europene şi de către mediile profesionale din ţară.

Daniel Funeriu: “Sistemul naţional de educaţie este o ameninţare la adresa elevilor şi a studenţilor”

Daniel FuneriuFostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, este revoltat de noile modificări, despre care spune că sunt un „viol în grup“ la adresa Educaţiei naţionale. „Vinovaţi principali: dr. Victor Viorel Ponta şi Ecaterina Andronescu. E sinistru ca doi miniştri tineri să fie părtaşi la aşa ceva. Din acest moment, sistemul naţional de educaţie este o ameninţare la adresa elevilor şi a studenţilor”, spune Daniel Funeriu. 

“Să te întorci cu spatele la viitor pentru a reinstaura principii şi modalităţi de funcţionare în sistemul de educaţie valabile în perioada marelui haos a anilor 2000 este incredibil chiar şi pentru cei care nu au agreat în totalitate reforma. Dacă precedentele OUG-uri care vizau destructurarea sistemului şi restauraţia prin întronarea bunului plac, prin măsuri de recentralizare a deciziei şi politizare a şcolii puteau fi comentate, ultima ordonanţă ne-a lăsat în afara oricărei dezbateri raţionale. Ne-a lăsat pur şi simplu fără replică. Cum am mai putea reacţiona în faţa deciziei guvernării actuale de a sprijini şi încuraja mediocritatea, obedienţa faţă de politic, centralizarea şi baronizarea deciziilor?”, a comentat şi deputatul PDL Sanda Maria Ardeleanu, membră în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor.

Şi preşedintele Traian Băsescu l-a criticat, într-o dezbatere despre statul de drept organizată de Fundaţia Mişcarea Populară, pe Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pentru că nu a atacat Ordonanţa pentru modificarea Legii Educaţiei.

Preşedintele a declarat că nu se poate spune că supremaţia Constituţiei este realizată, atâta vreme cât  Guvernele abuzează de ordonanţe de urgenţă şi atât timp cât au un Avocat al Poporului, singurul care poate ataca ordonanţe de urgenţă care este supus politic. “Un Avocat al Poporului responsabil ar fi atacat Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Legii Educaţiei, pe care a dat-o Guvernul de curând, şi care a făcut din nou, din Educaţie, un chioşc la care să se poată achiziţiona diploma”, a spus Traian Băsescu. Preşedintele a criticat modificările aduse Legii Educaţiei, precizând că "prin această Ordonanţă se pot achiziţiona diplome, doctorate, rectori cu mandate nesfârşite şi cu patrimonii ale facultăţilor private care sunt tratate exact ca proprietatea asupra unui chioşc, pe care, când cel care iniţiază formarea unei universităţi, cum avem multe universităţi private, devine şi proprietarul patrimoniului”.

Şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi-a exprimat indignarea faţă de ordonanţa prin care Guvernul Ponta modifică Legea educaţiei Naţionale, care conţine “prevederi ce măcelăresc orice şansă a studenţilor de a beneficia de un sistem de învăţământ superior de calitate”, potrivit unui comunicat al studenţilor. ANOSR a cerut o întâlnire oficială cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a prezenta poziţia studenţilor faţă de modificările aduse de OUG şi chiar demisia ministrului pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, “pentru dezastrul din sistem cauzat de schimbări legislativ demne de ţările din lumea a treia”.

Ştefan Vlaston, preşedinte EduCer: “Se defiinţează tot ce s-a făcut bun prin Legea lui Funeriu”

Stefan VlastonProfesorul Ştefan Vlaston, preşedintele al Asociaţiei EduCer, susţine că ordonanţele promovate de Guvern distrug tot ce s-a făcut bun prin Legea Educaţiei Naţionale, adoptată în timpul mandatului lui Daniel Funeriu la Ministerul Educaţiei. “Şi nici măcar nu se vede, nici acum, că elevii încep să fugă de şcoală. Uitaţi-vă câţi elevi s-au înscris la examenele de bacalaureat şi capacitate, în comparaţie cu numărul total al elevilor. Guvernanţii vor să salveze cu orice preţ fabricile de diplome pe bani şi nu îşi dau seama că s-au deşteptat şi copiii, şi părinţii, şi nu mai sunt dispuşi să dea bani pe diploma care nu au niciun sens şi nicio valoare, raportate la piaţa muncii”, spune Ştefan Valston.

Daniel Vighi: “Este un boicot al reformei de calitate”

Profesorul universitar timişorean Daniel Vighi spune că aceste modificări ale Legii Educaţiei reprezintă “o formă clară de boicot al reformei de calitate din învăţământ. Practic educaţia este transformată din nou într-o tarabă de diploma, mai ales în zona escrocheriilor asociate cu destule facultăţi private”.

Marilen Pirtea, rector al UVT: “Sunt promovate soluţii mai inclusive”

Marilen Pirtea, rectorul Universii de Vest. (2)Nu toate reacţiile legate de noile schimbări ale Legii Educaţiei sunt negative. “Universitatea de Vest este consecventă principiilor asumate prin Carta Universităţii în conformitate cu legea educaţiei 1/2011 şi îşi doreşte o legislaţie care să implementeze aceste principii. Legea educaţiei, în forma iniţială era perfectibilă sub acest aspect, noul OUG aduce anumite clarificări. Salutăm această iniţiativă legislativă menită a aduce clarificări şi soluţii unde actele normative precedente, Legea educaţiei naţionale 1/2011 în special, nu au fost suficient de explicite sau au fost nefericit sau impropriu formulate. Ca apreciere generală, soluţiile propuse, în mare parte, poartă amprenta unor soluţii de politică educaţională mai inclusivă, pentru toţi copiii şi tinerii, fiind mai ales vizate de precizările ordonanţei paliere ale educaţiei formale, preuniversitare şi universitare”, susţine rectorul Universităţii de Vest, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

În privinţa deciziilor care vizează învăţământul preuniversitare, acesta declară că “indiferent de modalitatea de realizare a educației, trebuie să asigurăm un standard ridicat de calitate în formare”.

Cât priveşte modificările aduse legii la secşiunea privind doctoratul, Marilen Pirtea declară că decizia MEN de a organiza programe de studii doctorale cu frecvență redusă constituie “o provocare care va genera efecte directe asupra calității corpului profesoral, dar mai ales asupra cercetării științifice asociate programelor doctorale de studii. Este cunoscut faptul că programele de studii doctorale cu frecvență au constituit un prilej de a îmbina activitatea de cercetare științifică cu activitatea didactică a doctorandului și implicit cu implicarea acestuia în activități de predare sub directa coordonare a conducătorului de doctorat sau a coordonatorului de disciplină. «Noua oportunitate», coroborată cu slaba finanțare a învățământului superior va perpetua tendința universităților de a supraestima numărul locurilor alocate studiilor doctorale la învățământul fără frecvență și va genera un aflux de absolvenți deprofesionalizați ai studiilor doctorale”. Marile Pirtea estimează că o astfel de măsură va contribui în mod direct la devalorizarea simbolică a studiilor universitare de doctorat și evidențiază din nou supralicitarea dimensiunii cantitative a prezentei ordonanţe de urgenţă în detrimentul unei pregătirii doctorale de calitate sub îndrumarea directă a coordonatorului.

Decizia MEN, prin modificarea art. 140 care prevede introducerea doctoratelor cu frecvență redusă, poate fi privită şi din altă perspectivă, susţine rectorul UVT, dat diind că, spune el, “este o practică folosită în foarte multe sisteme avansate din punct de vedere educaţional. Sunt foarte mulți doritori să acceadă la doctorate profesionale, pentru a-şi rafina o expertiză profesională acumulată în ani de muncă şi care nu sunt dispuși să renunțe la locul de muncă pentru a face doctoratul. Ei nici nu trebuie încadrați ca asistenți universitari, având posibilitatea să îşi continue îndatoririle profesionale la locul de muncă”.

Din păcate, mai spune Marilen Pirtea, măsura de a avea doar doctorate la zi nu a adus neapărat un plus de calitate, foarte mulți dintre doctoranzi lucrând deja. “Calitatea doctoratului nu în forma de pregătire la zi/cu frecvență redusă stă, ci în consistența conținutului cercetării și a lucrării elaborate. În foarte multe cazuri, este mai consistent un doctorat la frecvență redusă, cu acces direct la baza empirică de la locul de muncă și nu numai, decât un doctorat la zi. Este responsabilitatea îndrumătorului de doctorat, a IOSUD să se asigure că exigența de calitate este aceeaşi. Per ansamblu, însă, nu considerăm reintroducere studiilor doctorale cu frecvență redusă (chiar dacă prin excepție) ca fiind un pas în ameliorarea calității studiilor doctorale”, conchide Marilen Pirtea.

Reforme cu consecinţe nedorite

Ecaterina AndronescuŞi în Timiş, de-a lungul anilor, s-au văzut din plin efectele unor “reforme” făcute după ureche în învăţământ, pentru ca universităţile să aibă materie primă, adică studenţi plătitori de taxe, cel mai celebru exemplu fiind cel al şcolilor profesionale.

În 2009, Ministerul Educaţiei, pe atunci condus tot de Ecaterina Andronescu, a decis, peste noapte, desfiinţarea şcolilor de artă şi meserii, începând cu anul şcolar 2009 – 2010. Decizia a fost ţinută o vreme la secret, noua cifră de şcolarizare fiind anunţată cu doar câteva săptămâni înainte de începerea noului an şcolar 2009 – 2010. Aceasta, însă, nu mai prevedea locuri pentru şcolile de arte şi meserii, alocând doar locuri pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, vocaţional, respectiv profesional şi tehnic.

În momentul în care a luat unilateral decizia desfiinţării acestui tip de învăţământ, Ministerul Educaţiei nici nu a oferit o explicaţie plauzibilă. În noua variantă, care prevedea exclusiv învăţământ liceal, elevii de la liceele tehnice nu aveau posibilitatea dobândirii unor cunoştinţe tehnice solide, întrucât numărul de ore alocat instruirii practice era mult prea mic. În plus, nu s-a ţinut cont de faptul că acumularea simultană a disciplinelor teoretice, de specialitate şi a instruirii practice depăşeşte cu mult puterea de asimilare a multor elevi. Până la acel moment, erau alocate locuri în planul de şcolarizare şi şcolilor de arte şi meserii. Când s-a decis desfiinţarea acestora, în Timiş funcţionau 25 de astfel de unităţi, majoritatea, pe lângă grupurile şcolare tehnice, deşi una singură avea statutul declarat de şcoală de arte şi meserii. Niciuna nu a rezistat “curentului reformist” promovat atunci în sistemul educaţional. În vara anului 2011, influenţat în mare măsură şi de rezultatele extrem de slabe ale examenului de bacalaureat din acel an, Ministerul Educaţiei anunţa că pregăteşte, începând din anul şcolar 2011- 2012, reînfiinţarea şcolilor profesionale. Şi în opinia unor repre­zentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o iniţiativă nefericită, care nu a ţinut cont de realităţile de pe piaţa muncii şi de cerinţele angajatorilor. Aceştia au pre­cizat că pe piaţa muncii este nevoie de oameni pregătiţi în diverse meserii pentru care nu trebuie neapărat să fi promo­vat un examen de bacalau­reat şi, în plus, trebuie să se ac­cepte că sunt şi tineri cărora intelectul nu le permite să promoveze examenul de baca­laureat, şi atunci prin aceste şcoli profesionale li se oferă posibilitatea de a se realiza în viaţă, prin învăţarea unor me­se­rii şi acumularea unor de­prin­deri tehnice, care le oferă şansa de a avea calificarea necesară pentru dobândirea unui loc de muncă bine plătit.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro