Judecătorii CCR, urmăriți penal, arestați, percheziționați, trimiși în judecată doar cu încuviințarea plenului Curții

Potrivit unui proiect legislativ iniţiat de un deputat de Timiş

Un deputat de Timiş din partea minorităților naționale a iniţiat o propunere legislativă potrivit căreia judecătorii de la Curtea Constituțională nu vor putea fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără încuviințarea plenului Curții.

 

Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții, după ascultarea judecătorului în acuză”, se menţionează în proiectul iniţiat de deputatul de Timiş din partea minorităților naționale Slavoliub Adnagi.

Acesta mai prevede că, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar competența de judecată aparține ÎCCJ.

În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul Jstiției informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea pentru urmărirea penală și arestare”, se mai menționează inițiativa legislativă.

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul CCR poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Acest proiect de lege, care modifică Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, mai prevede și că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare.

Inițiatorul acestui proiect de lege a argumentat, în expunerea de motive, că „se impune instituirea unor măsuri concrete și distincte prin care să se elimine anticipat orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”.

Proiectul se află din 28 februarie în consultare publică la Camera Deputaților, prima Cameră sesizată.

 

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro