Invaziile de insecte, probleme vechi care reapar în Banat

Lăcustele au fost înlocuite de buburuze asiatice

buburuzeInvaziile de lăcuste, ultimele semnalate acum două decenii în Banat,  au fost înlocuite de cele ale acestor insecte exotice, care se pare că au fost introduse controlat în fauna Timişului, pentru combaterea păduchilor de plante. Câteva sate din Timiş au fost terorizate, la sfârşitul anului trecut, de roiurilde buburuze asiatice care s-au adunat ciorchine pe clădiri, au intrat în case, determinându-i pe săteni chiar să sune şi la 112. În lipsa unui plan de dezinsecţie preventivă, există riscul ca situaţia să se repete în acest an.

 

O situaţie care s-ar putea repeta în acest an

Milioane de buburuze asiatice au invadat, la sfârşitul anului trecut, trei localităţi din Timiş – mai precis comunele Maşloc şi Bogda şi satul Altringen, localnicii fiind efectiv terorizaţi de acest insecte. În lipsa unui plan organizat de dezinsecţie preventivă, situaţia s-ar putea repeta în acest an, aglomerări de insecte de acest gen fiind deja observate în unele localităţi din nordul judeţului.

“La sfârşitul anului trecut a fost afectată cu precădere zona de nord a Timişului. Insectele se pregăteau de iernat, şi temperaturile scăzute le-a activate acest instinct de a se aduna în roiuri. Aceste insecte nu sunt specifice faunei locale, fiind aduse din China. Aici au găsit condiţii propice şi s-au înmulţit peste măsură. Spre deosebire de buburuzele autohtone, aceste insecte au această caracteristică de a se adune în grupuri mari. Am observat acest lucru şi pe Clisura Dunării, unde, pe o pajişte cu vegetaţie arsă am observat un grup imens de astfel de insecte”, spune biologul Sretko Milanovici, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului.

Buburuzele asiatice, numite Harmonia axyridis, sunt ceva mai mari decât cele autohtone şi au ajuns la noi în ţară în urmă cu cinci ani. Potrivit specialiştilor, această insectă a fost introdusă în SUA, în 1916, pentru controlul biologic al afidelor (păduchilor de plantă), iar în Europa, în 1997, când a fost introdusă în Belgia. În România, primele exemplare au fost semnalate în 2008. “Din punctul meu de vedere, şi pe plan local a fost o introducere voită, controlată a acestor insecte, folosite pentru combaterea păduchilor de plante fără să se folosească insecticide. În SUA aceste insecte se folosesc intensiv pentru combaterea dăunătorilor, putând fi cumpărate şi la cutie. Iar acest dezechilibru a fost produs de om. Sau e posibil ca insectele să fi ajuns accidental, cu un transport de cereale provenind din China”, spune Sretko Milanovici.

“Buburuzele asiatice nu sunt specifice faunei locale, fiind aduse din China. Aici au găsit condiţii propice şi s-au înmulţit peste măsură. Spre deosebire de buburuzele autohtone, aceste insecte au această caracteristică de a se adune în grupuri mari”.

Biologul Sretko Milanovici, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului

Conform specialiştilor de la Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie  din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, anul trecut, aceste invazii au avut loc în perioada în care aceste insecte se pregătesc să hiberneze. Au simţit momentul şi au căutat scorburi şi crăpături, însă fiind foarte multe, nu au găsit spaţiu suficient. Buburuza asiatică este caracterizată printr-o voracitate mare, însă pe lângă rolul pozitiv pe care îl are în combaterea afidelor din culturile agricole, are şi un rol negativ punând în pericol speciiile afidofage şi eliminându-le din ecosistemele naturale.

Mai grav, când sursa ei de hrană preferată se epuizează şi pentru că nu are duşmani naturali, insecta începe să devoreze buburuzele indigene şi alte insecte folositoare agriculturii. Entomologii sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul buburuzelor, prezicând chiar dispariţia unor specii. Buburuza asiatică trăieşte în pace alături de alte specii de buburuze doar în habitatul ei natural din nord-estul Asiei. În plus, această buburuză asiatică devine tot mai nepopulară deoarece se înfruptă cu lăcomie din fructele coapte, gata de cules, şi pentru că toamna, ca să scape de frigul iernii, invadează casele.  

Anul trecut, în Bogda, disperaţi, unii dintre localnici au sunat la 112. Aceştia spuneau că s-au trezit cu casa “pictată de buburuze”, care “intrau în ochi, în gură, pe unde apucă”. Localnicii mai spuneau că insectele “pişcă şi au un miros urât”. Unii susţineau că le puteai lua cu lopata, şi că, deşi aspirau în casă, pentru a scăpa de ele, “în nici jumătate de oră erau înapoi”.

Şi cum grupuri de astfel de insecte au fost observate şi în acest an, în zona de nord a juseţului, există şanse mari ca în octombrie situaţia de anul trecut să se repete, la o scară mult mai mare de această dată. Rămâne speranţa că administraţia judeţeană va lua măsuri eficiente pentru realizarea unei dezinsecţii eficiente. Luna trecută Consiliul Judeţean Timiş a aprobat planul de executare a lucrărilor de combatere a insectelor şi artropodelor  pe teritoriul judeţului, precizând că acţiunea de combatere a insectelor şi artropodelor se va efectua pe o suprafaţă de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparţin domeniului public si privat. 

Valoarea totală a lucrărilor este estimată la 1,25 de milioane de lei, sumă ce se va asigura din bugetul propriu al CJ Timiş, prin Direcţia de Prestări Servicii.

Pregătiri pentru o invazie de lăcuste

Decticus albifronsPe plan local, aceste invazii de buburuze reprezintă o noutate, pentru că nu au mai fost semnalate asemenea fenomene de ani buni. Ultimele invazii, de lăcuste însă, au avut loc în Banat în urmă cu peste 20 de ani.

De altfel, pe plan local s-au şi făcut pregătiri pentru o astfel de eventualitate. Unul dintre cele mai interesante proiecte de cercetare în care a fost implicată Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului a vizat o soluţie pentru contracararea unei eventuale invazii de lăcuste, care ar fi devastatoare pentru culturile agricole şi pajiştile din această zonă a ţării.

Pentru că aceste insecte aduc prejudicii pentru tot ce înseamnă vegetaţie, mai ales în păşunile montane şi culturile păioase, cercetătorii timişeni le-au monitorizat în condiţii speciale, pentru că aceste zone sunt protejate şi există restricţii la utilizarea substanţelor de combatere a dăunătorilor. Cosaşii şi lăcustele au fost monitorizate în cuşti pătrate, cu latura de un metru, împrejmuite cu plase de ţânţari. Le-a fost urmărită evoluţia biologică şi a fost monitorizat timpul în care răspund la anumite substanţe care li se administrează. Cercetarea a urmărit obţinerea unei soluţii pe cât posibil biologice, cu remanenţă mică şi la un cost cât mai redus. Astfel, s-a căutat o alternativă de acţiune în cazul în care cosaşii şi lăcustele se înmulţesc excesiv şi ameninţă cu o invazie.

Cercetarea universitarilor timişoreni a avut în vedere stoparea din faşă a pericolului unei invazii a lăcustelor. Nu este vorba despre intenţia uciderii în masă a acestor insecte, lucru care ar pune în pericol diverse specii de animale care se hrănesc cu ele. Proiectul vizează o soluţie cu care să se acţioneze doar în punctele în care lăcustele se înmulţesc periculos de mult.

În mod obişnuit, lăcustele se deplasează prin salturi şi îşi folosesc aripile doar pentru zboruri pe distanţe foarte mici. Aceleaşi specii, însă, în anumiţi ani, se înmulţesc foarte mult şi formează roiuri zburătoare, cu o deplasare imprevizibilă, astfel că, odată pornite, este foarte dificilă distrugerea lor. În consecinţă, trebuie intervenit la momentul oportun şi cu soluţiile adecvate. Diverse regiuni ale ţării noastre s-au confruntat cu invazii de lăcuste, care au “bărbierit” de vegetaţie suprafeţe însemnate. În Banat, un astfel de fenomen a avut loc în urmă cu mai bine de două decenii.

Ultima invazie de acest gen a avut loc la sfârşitul anilor `80, pe muntele Semenic. Atunci, roiurile de lăcuste au făcut pagube pe păşuni alpine şi exista pericolul migrării spre zonele de şes, unde ar fi devenit incontrolabile. Atunci, s-a acţionat la timp, cu aviaţia utilitară. În locurile în care insectele se aşezau se auzea cum ronţăiau vegetaţia şi după ce îşi luau zborul, rămânea pământul gol.

În 2004, câteva sute de mii de lacuste marocane au invadat terenurile agricole de la marginea comunei Livada, situată în apropierea Aradului.

Lăcustele de la Livada au apărut pe nişte terenuri care nu au fost au fost lucrate în anii  precedenţi, sau din canale, apariţia lor fiind favorizată de condiţiile atmosferice existente în acel an, cu ploi multe, urmate de secetă. Odată ajunse la maturitate, lăcustele marocane se deplasează cu o viteza de 40 – 50 de kilometri pe zi. Potrivit specialiştilor, o tonă de lăcuste marocane consumă aceeaşi cantitate de mâncare cât zece elefanţi, 25 de cămile sau 2.500 de oameni. Autorităţile arădene au reuşit atunci să scape de lăcuste,  distrugându-le focarele, cu substanţe extreme de toxice. 

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro