Problemele legate de indemnizaţiile de handicap acordate sau primite necuvenit nu sunt o noutate în Timiş. Pentru că la începutul crizei economice s-au descoperit nereguli mari în acest domeniuau fost promise controale riguroase şi analizarea cu atenţie a prestaţiilor sociale de acest gen. Ultimul audit făcut public pe această temă relevă faptul că problemele rămân în sistem şi că se remarcă şi fenomene noi, cum ar fi acordarea de indemnizaţii de handicap unor persoane decedate. Situaţii care se întind pe perioade de câţiva ani.

Decedaţi şi cu handicap

Cel mai recent audit făcut public cu privire la prestaţiile sociale acordate persoanelor cu handicap a scos la iveală faptul că neregulile în acest domeniu nu au dispărut nici pe departe şi că apar în continuare situaţii de deturnare a banilor publici pe aşa-numite „prestaţii sociale” nemeritate. Conform raportului făcut public zilele trecute de Curtea de Conturi, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş s-a descoperit că au fost efectuate plăţi nelegale pentru drepturi privind prestaţii sociale cuvenite persoanelor încadrate cu grad de handicap, acordate acestora după data decesului. Şi nu doar pentru decedaţi, ci şi pentru însoţitorii acestora au fost identificate astfel de prestaţii necuvenite, în raportul de control consemnându-se că „s-a efectuat plata nejustificată din credite bugetare, reprezentând indemnizaţii de însoţitori echivalente, acordate, unor persoane cu handicap, ulterior datei decesului acestora.”

Oficialii Curţii de Conturi spun că nu s-au luat măsuri adecvate pentru recuperarea prejudiciului din cazuri mai vechi, menţionând că  „s-a constatat faptul că în cazul a patru beneficiari decedaţi, pentru care au fost efectuate plăţi de prestaţii sociale după data decesului, respectiv în perioada 2012 – 2013, identificaţi ca urmare controlului efectuat de către reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş nu a procedat la luarea măsurilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit de către aceştia.”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, prin Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, susţine că a desfăşurat propriile acţiuni de verificare şi că anul trecut, de exemplu, a convocat, în vederea reevaluării, 15 de persoane.

O altă structură a Direcţiei, subordonate Consiliului Judeţean Timiş, Serviciul Evidenţă Drepturi pentru Persoane cu Handicap, susţine că anul trecut s-au soluţionat 1020 de cereri restituire drepturi băneşti returnate  şi 1.142 de cereri de restituire de drepturi băneşti pentru persoane cu handicap decedate. Cifrele destul de mari arată că la nivel judeţean se poate vorbi despre un adevărat fenomen.

Consilier judeţean: „Sunt chemaţi la control cei cu handicap major, care nu poate fi remediat”

Neregulile legate de acordarea necuvenită de indemnizaţii de handicap nu reprezintă o noutate în vestul ţării. Controalele făcute, în 2010, de Inspecţia Socială, aflată pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncă, au găsit o sumedenie de cazuri de indemnizaţii de handicap acordate şi încasate ilegal, de persoane apte de muncă sau cu handicap uşor. Această fraudare masivă a bugetului de stat a rămas fără urmări la nivel penal, concluziile anchetelor mergând şi rămânând la nivelul Ministerului Muncii.

La nivel judeţean, în decembrie 2010 era schimbată, foarte discret, de către Consiliul Judeţean, componenţa Comisiei pentru Evaluarea Persoanelor cu Handicap. Iar în 2011, CJ Timiş a recunoscut, indirect, că au fost încadrate fără acte diverse persoane în grade de handicap, încasând astfel indemnizaţiile aferente. “Întrucât în activitatea comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fără suport şi documentaţie medicală), preşedintele şi membrii comisiei au fost schimbaţi din funcţii prin hotărâre a Consiliului Judeţean”, comunicau reprezentanţi ai administraţiei judeţene. Din tablou lipsesc, însă, sesizările penale pentru cei vinovaţi.

Şi tot CJ Timiş recunoştea în 2011 că o parte dintre contestaţiile formulate de cei evaluaţi de Comisia Judeţeană nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluţionate chiar de comisia care făcea obiectul respectivelor contestaţii. Cu alte cuvinte, comisia respectivă s-a autocontrolat. Prin hotărâre de Consiliu Judeţean, modalitatea de funcţionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbată în 2011. Potrivit noului regulament, la lucrările Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, şi alte persoane, cu acordul preşedintelui, în măsura în care prezenţa lor este utilă.

De asemenea, a fost iniţiată încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfăşurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiş. Prin acest parteneriat între CJ Timiş şi Ministerul Muncii urma a fi supervizată activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiş.

„Probleme legate de activitatea acestei Comisiei au mai fost semnalate, însă aceste sesizări mai noi ţin mai degrabă de nişte neajunsuri legislative valabile pentru toată ţara, nu doar pentru Timiş. În continuare sunt chemaţi la control cei cu handicap major, care nu poate fi remediat în niciun fel. Sunt chemaţi cei cărora le lipseşte o mână sau un picior, de parcă respectivul membru ar putea să le crească la loc. Sunt chemate persoane care suferă de schizofrenie, deşi nu există şanse ca această afecţiune să se remedieze. Şi numărul de specialişti e destul de mic – se «împrumută» din alte judeţe, din Caraş-Severin, din Mehedinţi. Activitatea este încărcată inutil, fără se se ia nişte măsuri simple, cum ar fi realizarea unei liste cu boli nevindecabile, ca să nu mai existe aceste convocări nejustificate. Este adesea un coşmar să transporţi un oligofren sau o persoană cu un handicap sever la Timişoara pentru aceste evaluări”, spune consilierul judeţean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

Marea problemă, legată de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap, susţin unii aleşi judeţeni, este că la CJ Timiş nu există specialişti şi expertiza necesară pentru a se realiza un supra-control eficient al activităţii de evaluare a persoanelor cu handicap. Situaţia este similară cu cea legată de administrarea de spitale „descentralizate”, cum e cazul Spitalului Judeţean, trecut în subordinea CJ Timiş, fără să existe o expertiză şi o experienţă relevantă în acest sens a Consiliului Judeţean, care este o structură administrativă, fără niciun fel de competenţe în domeniul medical.

Fapte grave rămase fără niciun fel de urmări

Un apogeu al neregulilor în domeniul prestaţiilor acordate persoanelor cu handicap se semnala în Timiş în anul 2011, când Prefectura sesiza o situaţie bizară în comuna Racoviţa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaţie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puţin, nevăzători. În urma controalelor se constata atunci că multe dintre documentaţiile pe baza cărora s-au dat indemnizaţii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevăzători” erau posesori de permise valabile de conducere. De asemenea, orbirea părea să fi fost molipsitoare, inspectorii constatând existenţa unor “străzi ale nevăzătorilor”.  “Din verificările echipei de inspecţie a rezultat o incidenţă mare a familiilor cu persoane cu handicap situate la numere consecutive de casă, în două dintre localităţile comunei”, se consemna în raportul de control al Inspectoratului Social Regional Vest.

Deşi aceste verificări au fost făcute acum patru ani, dosarele penale întocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat să apară. Iar singura finalitate a fost că, între timp, speriaţi de scandalul care a luat amploare în presă, o serie de „nevăzători” nu au renunţat la indemnizaţii, ci şi-au reevaluat handicapul, considerând că e de bun simţ să se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap.

Cu toate că situaţiile constatate în teren au fost de natură să întărească suspiciunile, o finalitate concretă a acestui control nu a existat. Pur şi simplu, Inspecţia Socială a atras atenţia autorităţilor publice din Timiş care deţin atribuţii în verificarea documentelor medicale ce stau la baza întocmirii certificatelor de încadrare în grad de handicap, cerându-le verificarea corectitudini informaţiilor cuprinse în aceste documente.

La momentul izbucnirii scandalului, Prefectura Timiş a solicitat verificări, Direcţia de Sănătate Publică Timiş anunţând, cu această ocazie, că se va face o anchetă de către Colegiul Medicilor cu privire la felul în care s-au acordat, în urma unor expertize medicale, acele indemnizaţii de handicap. Lucru care nu s-a întâmplat pentru că, susţineau reprezentanţii Colegiului Medicilor, nu a existat o sesizare în acest sens.

Între timp, probabil că o parte dintre cei depistaţi atunci cu nereguli au prins din nou curaj, văzând că nimic nu se întâmplă. Cert este că, potrivit Ministerului Muncii, Timişul se numără printre judeţele cu cel mai mare număr de beneficiar de indemnizaţii de handicap. La nivel naţional, sunt înregistrate 727.187 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 23.777 sunt în evidenţe în Timiş. Dintre persoanele cu dizabilităţi din Timiş, 9.105 au handicap grav, 12.700 handicap accentuat, 1.729, handicap mediu şi 243, handicap uşor. Doar 667 dintre acestea sunt instituţionalizate, restul de 23.110 fiind îngrijite în familie.

Potrivit indicatorilor, în prezent, 3.48% din populaţia judeţului suferă de o formă de handicap, persoanele cu dizabilităţi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor cu handicap contabilizate la nivel naţional.