Încă 2,5 milioane de euro pentru e-Romania

Timişul continuă să fie extrem de slab reprezentat pe cel mai scump portal public din România

Eşecul înregistrat de cel mai scump portal public realizat vreodată în România, e-Romania.ro, care s-a dorit a fi un fel de platformă publică cu multe servicii conexe accesibile contribuabilului utilizator, nu pare să fi reprezentat o lecţie pentru guvernanţi. Ministerul Comunicaţiilor se pregăteşte să cheltuiască alte 2,5 milioane de euro pe o strategie „e-romania”, plus alte studii si servicii de formare aferente. Timişul este reprezentat mai mult decât modest pe acest portal.

 

Alţi bani înghiţiţi de e-Romania

Ministerul Comunicaţiilor nu renunţă la proiectul său e-romania, care a generat unul dintre cele mai scumpe portaluri publice existente vreodată – , www.portaleromania.ro cu un cost iniţial de peste 12 milioane de euro.

Oficialii ministerului vor să investească aproximativ 2,5 milioane euro pe consultanţă, studii, analize si formare profesionala în domeniul e-guvernare, printre obiectivele contractului numărându-se şi elaborarea unei propuneri e-Romania de politică publică în domeniul e-guvernării!. Ceea ce înseamnă că inclusiv portalul e-romania va mai înghiţi sume fabuloase doar pentru studii de consultanţă, deşi, până în prezent, dacă este să se facă o raportare la utilitatea sa locală, este o investiţie cu o utilitate extrem de discutabilă.

Aceasta, în condiţiile în care Curtea de Conturi a avertizat anul trecut ca la Ministerul Comunicaţiilor 132 de proiecte si studii in valoare de peste 24 milioane de euro stau şi în prezent neutilizate.

Cât despre e-Romania, cu siguranţă, majoritatea timişenilor plătitori de taxe şi impozite şi cu acces constant la internet nu ştiu aproape nimic despre existenţa sa.

Pe 23 decembrie 2013, a fost lansat spre testare publică website-ul www.portaleromania.ro, cel mai scump website finanţat de Statul roman. Fostul Minister pentru Societatea Informaţională. susţinea că “e-România reprezintă un portal de relevanţă naţională, proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut informaţional despre România, un spaţiu de dezbatere şi interacţiune între cetăţeni şi autorităţile publice, precum şi o platformă colaborativă între funcţionarii din întreaga administraţie publică”.

Acelaşi Minister, care a investit sume foarte mari în acest proiect, susţine că la momentul lansării, portalul conţinea informaţii despre toate unităţile administrativ-teritoriale din România (3.188 de localităţi), incluzând peste 24.000 de fotografii, 150.000 de articole şi peste 60.000 de pagini de text, puse la dispoziţie de furnizor din surse proprii şi surse deschise.

 

Informaţii inconsistente despre vestul ţării

Informaţiile legate de vestul ţării sunt puţine şi pot fi găsite, într-o formă mult mai bună şi completă, pe site-urile Consiliului Judeţean Timiş şi al Primăriei Timişoara.

De pildă, pe e-Romania, la secţiunea rezervată Timişului, apare o descriere laconică – “Este regăsit în partea de vest a ţării, în regiunea Banat şi este cel mai mare judeţ al ţării după suprafaţă” – şi o listă simplă cu rezervaţii naturale şi zone protejate din judeţ.

La aplicaţiile disponibile pentru Timiş apar doar două – depunerea de reclamaţii la ANPC online şi achitarea online a obligaţiilor la stat şi a altor tipuri de plăţi către stat, care, de fapt, e un simplu link spre un alt site public – ghiseul.ro.

Cât despre noutăţi, site-ul consemnează, cu sinceritate: „Nu există noutăţi locale”.


Doar zece rânduri, alocate Timişoarei

Cel mai mare oraş din vestul ţării, Timişoara, este prezentat în zece rânduri, menţionându-se, printre altele, că “reprezintă unul din cele mai importante centre industriale, social-ştiinţifice şi culturale ale tării”, “Timişoara este al 4-lea oraş ca mărime al ţării, o adevărată poartă de deschidere a României către Europa” şi că “relieful oraşului şi al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuşi modeste, care nu depăşesc nicăieri 2 – 3 m.”

Cât despre aplicaţiile accesibile timişorenilor pe site – “servicii online Timişoara,” “formulare online Municipiul Timişoara”, stadiul de rezolvare a cererilor Municipiul Timişoara” şi “sugestii şi reclamaţii Municipiul Timişoara” sunt toate trimiteri către site-ul Primăriei, www.primariatm.ro. Iar la rubrica rezervată ştirilor din zonă, portalul precizează din nou: “Nu există noutăţi locale.”

 

Platitudini şi despre oraşele mici

În ceea ce priveşte localităţile mai mici, ele au parte de descrieri gen „Buziaş este un oraş şi o staţiune balneoclimaterică în judeţul Timiş. Oraşul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timişoara şi 23 de km de municipiul Lugoj. Oraşul propriu-zis se desfăşoară pe terasa superioară a Timişului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est şi dealurile bănăţene Dealul Silagiu, în partea de sud-est a celui mai mare judeţ al ţării, judeţul Timiş. Nu există date relevante despre servicii on-line.”

De unde şi întrebarea firească: ce aduce nou portalul de opt milioane de euro?

Ministerul pentru Societatea Informaţională susţine că informaţiile cuprinse în acest portal, la momentul lansării, reprezintă doar punctul de plecare, informaţiile urmând a fi actualizate şi diversificate direct de către autorităţile publice şi comunităţile locale.

Adică, Primăriile timişene, din care pleacă personal din cauza salarizării mici, vor completa cu resurse proprii informaţiile de pe site. Lucru care e greu de crezut că se va întâmpla. Nu s-a întâmplat nici în cazul unor site-uri mai vechi, mult mai aplicate şi utile pentru administraţia locală, cum e e-primarii.ro, chiar dacă multe din Primăriile comunale timişene încă nu au un site propriu.

 

Nota 3,72 pentru un site de milioane de euro

În 2014, echipa Gala Premiilor eCommerce a realizat un mini-audit al portalului, media generala obţinută de site fiind de doar 3,72 puncte din maximum 10.

“e-Romania nu este un website care să se ridice la nivelul aşteptărilor şi, mai ales, al investiţiei în proiect, iar acest lucru a rezultat în urma unei analize sumare a site-ului. Lăsând la o parte problemele de usability sau structurarea deloc intuitivă a informaţiei, cred că cel mai grav este că proiectul, în stadiul actual, nu îşi atinge sub nicio formă scopul declarat în titlu: acela de a fi un portal al democraţiei participative, fapt care presupune interacţiune constantă cu utilizatorul”, declara Andrei Radu, fondatorul Galei Premiilor eCommerce. 

“Site-ul e-Romania nu respectă nici măcar legislaţia dată de însăşi Ministerul Societăţii Informaţionale care cere date complete de identificare a oricărui site, asta pentru a nu mai vorbi de zona de protecţie a datelor personale sau de obligaţiile de accesibilitate a unui site ce aparţine administraţiei publice. În acest moment, site-ul eRomania nu ar trece de criteriile minimale de eligibilitate pe care le avem la Trusted.ro”, preciza tot atunci Bogdan Manolea, un alt auditor, director Executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet. 

Autorii auditului au trimis raportul Ministerului pentru Societatea Informaţională, pentru rezolvarea problemelor identificate majore de protecţia vieţii private şi a securităţii. Au primit mulţumiri pentru contribuţie şi o reacţie standard: “datele au fost trimise către proiectantul portalului spre analiză şi s-au iniţiat consultări cu acesta vizând concluziile raportului şi oportunitatea adoptării acestora.”

Între timp, părerea auditorilor nu s-a schimbat. „Mă întrebaţi dacă acele costuri legate de portalul eRomânia se justifică raportat la rezultate. Şi eu întreb: care rezultate? Nu se vede nimic. Nici nu se ştie câţi utilizatori are. Dacă, teoretic, ar fi fost utilă o asemenea aplicaţie, realizată în mod corespunzător? Da. E ca şi cum am întreba: e utilă o maşină? Da, dacă ai benzină, roţi, caroserie şi aşa mai departe. Dacă nu le ai, nu prea. E un lucru valabil şi în cazul acestui portal”, ne-a declarat Bogdan Manolea.

 

Aplicaţii IT „după ureche”

„Povestea” e-Romania confirmă că, în multe segmente ale administraţiei publice, achiziţia de servicii IT, fie că e vorba de realizarea de site-uri sau achiziţia de software, continuă să rămână o nebuloasă.

Zilele trecute, Curtea de Conturi dădea publicităţii un raport pe această temă, precizând că, „în legătură cu fondurile alocate pentru achiziţia de echipamente, soluţii informatice şi crearea şi/sau modernizarea infrastructurii de comunicaţii, s-a constatat că, deşi la nivelul sectorului bugetar, pentru domeniul IT au fost repartizate şi cheltuite în ultimii ani sume considerabile, la nivelul ministerelor nu există o strategie de informatizare, pe baza căreia să fie realizate achiziţiile, şi nici o urmărire a stadiului de îndeplinire a obiectivelor pentru care au fost achiziţionate softurile şi a gradului efectiv de utilizare.” Conform Curţii de Conturi, aceasta este principala cauză pentru care gradul de informatizare al administraţiei publice din România şi al companiilor cu capital de stat este încă foarte redus.

„Din păcate, nu există nişte standarde de cost la care să se facă raportarea. Este şi foarte greu să se realizeze aceste standarde, pentru că nevoile variază mult. S-ar putea încerca însă, pentru programe folosite la nivel naţional în majoritatea instituţiilor publice, cum ar fi, de pildă, programele de contabilitate”, crede Bogdan Manolea.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro