Încă o încercare

Guvernul Ponta III readuce în discuţie descentralizarea – varianta III

Liviu-Dragnea-vorbind-despre-regionalizareDupă o perioadă în care se dădea de înţeles că se renunţă la ideea descentralizării, Guvernul Ponta III readuce în discuţie “descentralizarea – varianta 3”. Chestiuni controversate, care au stârnit dezbateri şi pe plan local – cum ar fi descentralizarea structurilor de ordine publică sau trecerea foarte multor instituţii în subordinea administraţiei locale – sunt repuse pe tapet, ca şi cum nu ar fi cauzat niciun fel de obiecţii.

 

O nouă descentralizare, la Guvern nou

Este periculos să se implementeze un proiect de descentralizare în ani electorali – era mesajul cu care, în urmă cu două-trei luni, reprezentanţii U.S.L. dădeau de înţeles că, deocamdată, s-ar fi renunţat la această idee, care deja a dus la numeroase controverse, inclusiv în Timiş, prin “descentralizarea anticipată”, începută în structuri precum cele subordonate Ministerului Finanţelor. Acum, însă, se reia, odată cu instalarea noului Guvern, şi ideea realizării descentralizării, surse din P.S.D. susţinând că noul termen privind aplicarea descentralizării este 1 ianuarie 2015. Totodată, Guvernul ar avea şi o nouă strategie pentru ca proiectul să nu se mai oprească la Curtea Constituţională, aşa cum s-a întâmplat cu demersul anterior al U.S.L. pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în noiembrie 2013. 

Procesul de descentralizare vizează transferul unor competenţe de la ministere către Consilii Judeţene şi Primării. Dacă actele normative vor fi adoptate, mai multe direcţii aflate în subordinea Ministerelor Sănătăţii, Agriculturii, Transporturilor, Turismului, Culturii, Sportului şi Mediului vor trece în coordonarea autorităţilor locale. Printre acestea se numără Serviciile de Sănătate Publică la nivel judeţean, unităţile turistice, plajele, protecţia mediului şi pescuitul sau unităţile sportive. Consiliile Judeţene vor numi şefii acestor direcţii.

Conform promisiunilor făcute, care nu se ştie în ce măsură vor fi respectate, la nivelul fiecărei regiuni va trebui să existe cel puţin un spital regional (cu medicină de înaltă performanţă), un sistem regional de intervenţie în situaţii de urgenţă, infrastructura rutieră şi feroviară modernizată şi un aeroport internaţional. De asemenea, în fiecare regiune de dezvoltare va trebui să existe un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional, un centru cultural de nivel european şi o universitate acreditată la nivel internaţional. Guvernul a promis şi redefinirea competenţelor prefecţilor. Practic, cum liderii P.S.D. au nevoie de sprijinul preşedinţilor de Consilii Judeţene în anul electoral, aceştia au fost asiguraţi că vor primi atribuţii suplimentare în detrimentul prefecţilor. 

Controverse rămase neelucidate

Dincolo de teoriile generale, discuţiile cele mai tensionate se anunţă a fi cele pe subiectele aflate, încă, în dispută. Unul dintre cele mai controversate subiecte pare a fi descentralizarea Poliţiei, refuzată în trecut de ministrul de Interne liberal Radu Stroe. Şi ministrul actual de Interne, Gabriel Oprea, are rezerve faţă de renunţarea la unele pârghii. Deocamdată, conducerea P.S.D. a promis că va organiza consultări cu preşedinţii de Consilii Judeţene. 

În Timiş, idea nu e agreată de sindicatele din Poliţie, care au temeri că politizarea se va accentua în Poliţie, odată cu această subordonare către Primării. În al doilea rând, este vorba de salarizare, pentru că sunt destule Primării care nu stau deloc bine cu resursele financiare, şi nu se ştie dacă au fondurile necesare pentru a suporta plata acestor salarii. Aceleaşi preocupări există şi în varianta în care se estimează că structurile de Rutieră şi Ordine Publică s-ar putea uni cu Poliţia Locală. În acest context, miza descentralizării este uriaşă: autorităţile locale ar urma să preia serviciile de ordine publică locală, personalul şi patrimoniul acestora. Directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiţi de primari.

Un alt subiect controversat este şi situaţia direcţiilor din subordinea Ministerului Muncii. Preşedinţii Consiliilor Judeţene au cerut descentralizarea Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă şi a Agenţiei de Prestaţii Sociale. Fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, s-a opus acestui proces, iar noul titular, Rovana Plumb, nu şi-a formulat, încă, o poziţie.

“Preventiv”, Consiliul Judeţean Timiş a decis să ia o măsură îndelung dezbătută la ultimele şedinţe de plen, legată de achiziţionarea unei clădiri pentru noile structuri care se estimează că i-ar trece în subordine odată cu descentralizarea, deşi nu este sigur că acest lucru se va întâmpla. Este vorba despre fostul sediul al Finanţelor – imobilul situat în Timişoara, pe b-dul Revoluţiei din 1989, nr.15 A.

“Valoarea de piaţă a proprietăţii, fără cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însă în condiţiile de vânzare forţată pentru proceduri de faliment sau executare silită, valoarea de piaţă a proprietăţii este de 2.268.000 de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, au ţinut să precizeze oficialii C.J. Timiş, care au vrut să arate că administraţia judeţeană face o afacere bună cu această achiziţie. Totodată, s-a adus şi argumentul “necesităţii asigurării spaţiilor pentru funcţionarea instituţiilor de interes judeţean”.

În noiembrie 2013, aproape jumătate din timpul alocat şedinţei de plen a C.J. Timiş a fost ocupat de discuţiile generate de intenţia administraţiei judeţene de a cumpăra clădirea de pe b-dul Revoluţiei. Şi, deşi proiectul legat de oportunitatea achiziţiei a fost respins în şedinţa de plen din noiembrie anul trecut, cu o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, a fost reintrodus de către conducerea C.J. Timiş pe ordinea de zi a şedinţei din decembrie, fiind până la urmă aprobat de majoritatea consilierilor judeţeni.

Mai mulţi consilieri judeţeni spun că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, în contextul în care, în condiţiile de astăzi, descentralizarea nu poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie. 

Pe lângă “pleiada” de instituţii care ar trece în subordinea Consiliilor Judeţene, controverse a iscat, pe tema descentralizării, şi situaţia cinematografelor din subordinea Ministerului Culturii. Proiectul pentru care Guvernul şi-a angajat răspundere prevedea trecerea cinematografelor trec la autorităţile locale, cu excepţia a cinci unităţi din Capitală, păstrate la Cultură. Acum, însă, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, consideră că instituţia pe care o conduce ar trebui să păstreze câte un cinematograf în fiecare judeţ.  

Raportat la Timiş, decizia de descentralizare a acestor spaţii este cu atât mai dubioasă cu cât pe plan local s-a demonstrat foarte clar că trecerea în subordinea Primăriilor a acestor imobile a avut efecte catastrofale. Astfel, în 2011, Prefectura Timiş a realizat un control legat de constatarea felului în care Primăriile s-au achitat de obligaţia reabilitării acestor spaţii care le fuseseră atribuite. Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Starea avansată de degradare a cinematografelor din Timiş, descrisă de acest raport de control, arăta că transferul acestora către administraţiile locale a fost o greşeală. 

Consilier judeţean P.N.L.: “Descentralizarea trebuie făcută, pentru o mai bună absorbţie a fondurilor comunitare”

Gheorghe Bologa portretConsilierul judeţean P.N.L. Gheorghe Bologa, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean Timiş, consideră că descentralizarea, odată începută, nu poate fi abandonată, dar, mai spune el, este greu de precizat când ar putea fi reluată. “Procesul a început prin acea descentralizare realizată la nivelul structurilor din subordinea Ministerului Finanţelor. Însă descentralizarea nu presupune doar comasări de instituţii, ci mai este şi partea economică, fiscală a acestui proces care nu poate fi neglijată. Din păcate, însă, eu nu am văzut până în momentul de faţă un proiect oficial, asumat, care să arate o împărţire exactă, pe regiuni, a teritoriului României. Dacă s-a făcut, nu s-a făcut la vedere. Rămâne de văzut, deci, cum va arăta această împărţire oficială. Cert este că descentralizarea trebuie făcută, este şi una dintre condiţiile impuse de U.E. pentru o mai bună absorbţie a fondurilor comunitare”, spune Gheorghe Bologa. Menţionând că P.N.L. a susţinut acest proiect, pe vremea când era în U.S.L., şi rămâne consecvent ideii că este nevoie de implementarea sa.

Parlamentar P.S.D.: “Este greu de crezut că procesul se reia într-o conjunctură electorală”

sorin strageaRezervat  în ceea ce priveşte posibilitatea implementării în acest an a procesului de descentralizare se arată a fi deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Stragea. “Este o problemă complexă, şi, deşi îl dorim cu toţii, rămâne de văzut cum va fi implementat, pentru a nu mai fi blocat la nivelul Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, este greu de crezut că procesul se va relua acum, într-o conjunctură electorală. Oricum, deşi s-au adus argumente pro şi contra, cred că toate partidele sunt de acord cu ideea că va trebui realizat. Şi, deşi nu a existat un proiect oficial din care să reiasă clar împărţirea pe regiuni, în actualul context, cred că va rămâne varianta discutată, cu Regiunea Banat cu patru judeţe”, mai spune parlamentarul de Timiş.

 

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro