Frăția penal-academică, netulburată încă

Melania-CInceaAncheta penală în dosarul operelor „ştiinţifice” scrise în penitenciar pare că bate pasul pe loc. Deşi indicii de fraudă se întrevăd de la o primă verificare jurnalistică.

 

Se împlinește curând un an de când DNA anunța începerea unei anchete penale in rem în dosarul ce vizează frăția penal-academică, grație căreia sute de deținuți au devenit autori de opere zise științifice, scrise în penitenciar, care le-au scurtat pedeapa. Cu 30 de zile pentru fiecare carte scrisă. Din ianuarie, însă, nu se știe să se mai fi întâmplat ceva în acest dosar.

Nu s-a întâmplat nimic nici în mediul academic, la universităţile ale căror nume şi prestigiu au fost târâte în acest scandal de impostură. Am solicitat Academiei Române și unui număr de nouă universități – Academia de Poliţie, Politehnica Bucureşti, SNSPA, Universitatea Naţională de Apărare Bucureşti, Universităţile de stat Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Sibiu, Timişoara – să comunice dacă au dispus examinarea lucrărilor „științifice” scrise în penitenciar, cu girul unora dintre cadrele lor didactice, și ce decizie au luat. Doar două universităţi, cele din Bucureşti şi Timişoara, au recurs la sancţiuni la adresa coordonatorilor. Restul fie se ascund sub falsul pretext „coordonatorii şi-au dat girul în nume personal” – un argument inacceptabil, pentru că aceştia s-au folosit de funcţia didactică universitară, deci şi de numele universităţii. Fie refuză să răspundă. Dovedind astfel, dacă nu protejarea situaţiei, măcar tolerarea ei.

O simplă privire pe lista cărților „științifice” scrise în penitenciar – care scoate la iveală volume scrise într-o săptămână, deținuți cu câte zece titluri la activ sau lucrări cu titluri de compunere şcolară – ridică mari semne de întrebare.

Apoi, la o primă verificare, dai peste cărți cu sute de note bibliografice, scrise în nici două săptămâni. Peste cărți fără bibliografie sau fără note de subsol. Peste edituri care au tipărit ilegal aceste volume.

Iar la analizarea „operei” unui deținut oarecare, selectat aleatoriu din listă, apar indicii de fraudă: cărţi diferite cu bibliografie identică, volume fără note de subsol, cărţi cu ISBN neidentificabil la Biblioteca Naţională, volume tipărite, contrar legii, la edituri neacreditate ştiinţific și chiar cărți tipărite înainte ca deținutul să fi încheiat redactarea lucrării.

E cazul lui Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, condamnat, în ianuarie 2015, în dosarul „Privatizărilor strategice”, pentru constituire de grup infracţional organizat. În 2015, în circa şase luni, acesta a scris şapte lucrări, toate tipărite, conform Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, de Editura CA Publishing, din Cluj Napoca. În baza lor, pedeapsa i-a fost scăzută cu şapte luni.

Două dintre cărți, coordonate de directorul Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti, Mireille Rădoi, în calitate de reprezentant al Universităţii „Babeş Bolyai”, din Cluj Napoca – Rolul şi importanţa negocierilor comerciale în realizarea unui tranzacţii şi Psihologia negocierilor comerciale internaţionale. Stiluri de negociere – dau de gândit. Ambele au bibliografie identică. Sunt tipărite nu sub sigla editurii declarate la ANP, CA Publishing, ci a Tritonic. ANP motivează că lucrările tipărite inițial la Tritonic au fost respinse, pe motiv că editura nu era acreditată CNCSIS, cum cere legea; așa că ulterior le-a acceptat pe cele editate la CA Publishing. Care, însă, nici ea nu era neacreditată CNCSIS la momentul tipăririi cărţii. În plus, cele două volume, puse în circuitul bibliotecilor academice de către Tritonic, nu sunt declarate la Biblioteca Națională, deși pe coperta lor apar menţionate coduri ISBN. „În baza de date a Bibliotecii Naţionale a României nu există, la data prezentei (28 noiembrie 2016 – n.m.) nicio informaţie privind alocarea celor două coduri menţionate. Ambele coduri, sub indicativul de editură «749», fac parte din portofoliul Editurii Tritonic Books Bucureşti”, transmite Aurelia Perşinaru, şeful Centrului Naţional ISBN-ISSN-CIP. Adăugând că pot fi acordate serii de coduri ISBN, „la cererea editurilor şi în concordanţă cu planul editorial”. Dar din moment ce nu există o înregistrare a volumelor în Bibliografia CIP a Bibliotecii Naţionale, înseamnă că nu a existat un plan editorial care să le fi inclus și care să fi justificat folosirea ISBN-urilor primite în alb. Iar problemele nu se opresc aici.

Potrivit ANP, cartea Rolul şi importanţa negocierilor… a fost scrisă în perioada 13 martie – iulie 2015. Tritonic anunţă pe coperta volumului că l-a tipărit în aprilie 2015. Adică, înainte ca Dorinel Mucea să-l fi terminat de scris, iar Mireille Rădoi, de citit şi coordonat.

Nici în privinţa conţinutului lucrurile nu stau bine. Par, de fapt, a fi o singură lucrare – care aduce a note de curs universitar. Împărţită în două cărţi, pentru ca deţinutul să câştige zile minus la pedeapsă. Bibliografia, constând în patru titluri, este identică în cazul ambelor lucrări, care au doar trei note de subsol: două într-un volum, iar o a treia, în celălalt. Totuși, cordonatorul științific, Mireille Rădoi – care nu a răspuns invitației de a-și comunica punctul de vedere – laudă „opera” lui Dorinel Mucea. În Argumentul și pe copertele celor două volume. Iar în privinţa unuia spune chiar că ”valoarea adăugată autentică a acestei cărţi face demersul intelectual al lui Dorin Mucea mai mult decât oportun”.

Rămâne de văzut dacă şi procurorii DNA vor fi cuceriți de „valoarea adăugată autentică” a acestor volume – și a tuturor celorlalte, scrise în condiții similare. Sau dacă le vor citi în cheia imposturii, a fraudei.

 

Articol publicat şi în Revista 22 şi în Puterea a Cincea.

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS