Excedentul bugetar, adică banii necheltuiţi la rectificarea bugetară de jumătate de an, la Consiliul Judeţean Timiş, este, susţin unii consilieri judeţeni, de zece ori mai mare ca anul trecut. Lucru care nu e un motiv de mândrie, ci arată faptul că nu au fost realizate investiţiile preconizate.

Prea multe fonduri rămase necheltuite

Sumele foarte mari raportate ca excedent bugetar la jumătatea anului la Consiliul Judeţean Timiş au iscat controverse, unii judeţeni susţinând că aceşti bani rămaşi necheltuiţi înseamnă investiţii promise care nu s-au mai concretizat din diverse motive.

Unul dintre ei spunea în plenul CJ Timiş că a constatat că există excedente cam mari la nivelul plăţilor, pe secţiunea de funcţionare şi dezvoltare, ceea ce l-a determinat să tragă un semnal de alarmă „pentru că aceste excedente la plăţi nu reprezintă o economie şi fiecare dintre noi trebuie să realizăm acest lucru. Din punctul nostru de vedere, reprezintă o proastă administrare la nivel managerial, în sensul că nu s-au putut implementa proiecte pentru comunitatea noastră din diverse cauze şi banii nu au putut fi folosiţi concret la finalizarea acelor proiecte”.

Acesta mai spune că acesta este cel mai mare excedent înregistrat la jumătatea anului, fiind vorba despre 70 de milioane de lei necheltuiţi. „E de rău, pentru că nu s-au cheltuit, şi o serie de acţiuni şi activităţi nu au fost realizate. E bine că avem aceşti bani şi putem să-i programăm pentru cheltuieli de dezvoltare, pentru că aici este suferinţa cea mai mare”, spunea acelaşi consilier judeţean.

Un alt consilier judeţean, liberalul Marius Martinescu, declară că nu s-a motivat nici până acum de ce s-a ajuns la aceste valori ale excedentului bugetar. „Poate că domnul Bojin se simte mândru, dar nu prea are de ce. Anul trecut să spunem că am avut un excedent bugetar rezonabil, de aproximativ şapte milioane de lei. Anul aceste avem 70 de milioane de lei, adică de zece ori mai mult. Aceste  sume necheltuite înseamnă, de fapt, proiecte neexecutate, investiţii care nu s-au mai concretizat. Dacă nu investeşti banii, şi nu îţi îndeplineşti obligaţiile asumate legate de investiţii normal că rămân mulţi bani ca excedent bugetar”, mai spune Marius Martinescu.

Aceeaşi tendinţă, şi la nivel naţional

Tendinţa de creştere a excedentului bugetar, tradus prin scăderea investiţiilor remarcată şi în Timiş, este semnalată şi la nivel naţional. Conform datelor făcute publice la nivel central, excedentul bugetului general consolidat ajunsese la şase miliarde de lei, adică 0,85% din produsul intern brut.

Excedentul a crescut lunar cu un miliard de lei, dar, în ciuda faptului că veniturile au crescut cu 12% la patru luni din an, comparativ cu perioada similară a lui 2014, excedentul este fundamentat pe reducerea la maximum a cheltuielilor, în special a celor de capital (investiţii din buget).

Cheltuielile bugetare au crescut cu doar 0,5% din PIB de la an la an şi sunt cu mult sub cele programate (minus 19% în primul trimestru). Cel mai lovite au fost investiţiile din buget, care au scăzut cu 30% (un miliard de lei) faţă de primele patru luni din 2014. Cheltuielile totale de investiţii (din buget, fonduri UE şi alte surse) au, fost la patru luni, de abia 5,3 miliarde de lei, în scădere cu 10% faţă de ianuarie – aprilie 2014.

Dacă lucrurile continuă aşa, conform unor analişti economici, acesta ar putea fi cel mai rău an pentru investiţiile statului din ultimii opt ani şi ar putea afecta chiar creşterea economică.